9c915236-eadf-4006-bc11-57d4434d0a98

În data de 26 Noiembrie 2015, în sala Studio a Universității de Arte „George Enescu” a avut loc recitalul de arii intitulat Călătorie în lumea operei, susținut de Eliza Solomon, studentă în anul II de master la Universitatea de Arte “George Enescu”. Programul a fost divers și solicitant, cuprinzând arii din opere compuse în secolul al XIX-lea, aparținând mai multor stiluri și zone culturale.

Eliza Solomon este absolventă a Liceului de Muzică „Tudor Ciortea” din Brașov și a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iași, secția canto clasic, în prezent  studiind la clasa conf. univ. dr. Paula Ciochină. Pe parcursul liceului a obținut Premiul al II-lea și Premiul Special la Concursul Național de Interpretare a Muzicii Românești „Sigismund Toduță” din Bistrița. În perioada facultății a participat la cursurile de măiestrie în operă susţinute de Maria Slătinaru Nistor şi în lied german, realizat de Sofia Kontossi şi Anna Karkania. De asemenea, prin intermediul bursei Erasmus, Eliza Solomon a avut şansa să studieze în primul an de masterat la Conservatorul Național de Muzică din Atena. Dintre numeroasele sale prezenţe publice, le amintim pe cele susținute alături de orchestra Universității de Arte și pe cele din timpul studiilor de master: recitalul de la Megaron (Atena) şi Heraklion (Creta). Debutul operistic al sopranei a avut loc în spectacolul Incoronarea Popeei de Claudio Monteverdi, în rolul titular, la Conservatorul Național de Muzică din Atena.

 Eliza Solomon a fost acompaniată de conf. univ. dr. Anico Berindan, un fin cunoscător al acompaniamentului pianistic, cu o vastă activitate didactică și artistică, atât în domeniul muzicii de cameră instrumentale, cât și vocal-instrumentale. A format pentru scenă și a acompaniat zeci de generații de studenți, care au descoperit alături de dumneaei complexitatea, secretele și frumusețile cântului în ansamblu.

Primul moment muzical a fost aria Uj polnoci blizita (E miezul nopții acum) din opera Dama de pică de Piotr Ilici Ceaikovski. Având la bază un poem de Pușkin, Dama de pică este o lucrare reprezentativă pentru teatrul liric rusesc, îmbinând trăsăturile romantismului occidental cu patetismul și expresivitatea specifice stilului ceaikovskian. Aria Uj polnoci blizita din actul al treilea, aparține Lisei, nepoata Contesei și logodnica prințului Elețki, reprezentând un moment dramatic, de mare forţă expresivă prin care solista şi-a pus în valoare calităţile vocale, sensibilitatea şi capacitatea de transmitere a trăirilor.

Am audiat apoi aria Donde lieta usci din opera Boema, de Giacomo Puccini, compozitor italian din a doua jumătate a secolului al XIX-lea care s-a dedicat creației lirice de factură veristă. Forța dramaturgiei muzicale din operele sale reiese din realismul crud al conflictelor și subiectelor abordate. În opera Boema, Mimi este nevoită să se despartă de Rodolfo din cauza bolii de care suferă, pentru a-și putea găsi un protector bogat. Accentele dramatice specifice stilului verist se regăsesc în aria Donde lieta usci, care surprinde surprinde momentul despărțirii dintre Mimi și Rodolfo, având o melodie extrem de sensibilă, de emoționantă. Vocea luminoasă a solistei a evidenţiat contrastele dinamice şi expresive ale partiturii,  îmbinând în mod firesc elemente dificile de tehnică vocală cu jocul scenic, realizat cu mare atenţie şi forţă de sugestie.

Spațiul muzical francez a fost reprezentat prin aria C’est des contrebandiers din opera Carmen, cunoscuta dramă a lui Georges Bizet, compozitor care și-a dedicat aproape întreaga creație teatrului muzical. Opera Carmen s-a remarcat în contextul secolului al XIX-lea prin trăsăturile muzicale inspirate din cultura spaniolă și exotismul oriental. Aria Micaelei este de o mare sensibilitate și aduce în centrul atenției un personaj secundar, dar cu o valoare semnificativă în adâncirea dramatismului, prin implicarea acesteia într-o iubire neîmpărtășită. Interpretarea expresivă a tinerei artiste a reușit să capteze atenția publicului, generând o comunicare directă între aceasta și spectatori. Implicarea afectivă, trăirea sinceră au contribuit la crearea unui moment autentic de o mare intensitate artistică, transmiţând publicului stările resimţite de Micaela în inima pădurii, în căutarea bărbatului iubit: teamă, speranţă, însufleţire, durere.

Aria Piangete voi din opera Ana Bolena de Gaetano Donizetti este considerată o partitură ideală pentru marile voci de soprană. Pasajele solistice lungi, ornamentația bogată, agilitatea și flexibilitatea sunt trăsături specifice belcanto-ului italian care se regăsesc în aria interpretată de Eliza Solomon. Am audiat un moment muzical solicitant, realizat cu multă grijă la nivelul frazării muzicale, dinamizării discursului melodic şi a puterii de sugestie scenică.

O altă secvenţă de factură veristă care a făcut parte din programul tinerei soprane este aria Tu che di gel sei cinta, din actul al III-lea al operei Turandot. Această capodoperă încheie șirul creațiilor lui Giacomo Puccini, marcând totodată și sfârșitul epocii de glorie a operei italiene. Forța expresivă și discursul melodic tensionat evidențiază situația în care se află tânăra sclavă Liu, învăluită de durere, sub presiunea torturii, care își cântă suferința cu ultimele puteri, înainte de a se sinucide. Interpreta și-a însușit pe deplin ipostaza personajului pe care l-a reprezentat, reușind să creeze o atmosferă specifică scenei dramatice extrase din opera Turandot.

 În încheiere am audiat aria Qual fiamma avea nel guardo din opera Paiațe, aparţinând compozitorului verist Ruggiero Leoncavallo. Expunerea melodiei într-un ambitus larg, caracterul dramatic, melodismul patetic de factură modală au fost câteva din elementele prin care soprana şi-a demonstrat talentul muzical, particularitățile expresive ale vocii fiind puse în slujba cântului, jocului teatral, trăirii autentice în momentul interpretării.

 Prin varietatea şi complexitatea partiturilor abordate, prin capacitatea de concentrare, de transpunere în universul operelor alese şi asumare a rolurilor interpretate, Eliza Solomon ne-a lăsat imaginea unei artiste cu mare potenţial pentru o viitoare carieră de succes pe scenele teatrelor lirice din ţară şi străinătate.

 Andrada Augustin, anul II Muzicologie 

10846372_835151186552617_6895877149537008385_n

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *