mail

Colinde româneşti… – o muzică a necuprinsului sufletesc, a dezmărginirii şi (re)în-fiinţării noastre sub nimbul unui perpetuu „aici şi acum”: Astăzi s-a născut Hristos!

Apoi, rumoare de glasuri tinere, mai aproape, tot mai aproape: vin colindătorii! Scena se umple de chipuri vesele, luminoase, dornice să ne facă părtaşi la bucuria întrupării sunetului în frumuseţi incomensurabile, altfel de negrăit: sunt studenţii Facultăţii de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, reuniţi în Corul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, dirijat de conf. univ. dr. George Dumitriu, prezenţi sâmbătă, 15 decembrie 2018 în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Ofranda lor? Un concert „clasic” în adevăratul sens al cuvântului. „Clasic” prin repertoriu – dar ce încântare să asculţi, iar şi iar, cântecele înveşnicirii noastre iluminate de raza naşterii Mântuitorului! „Clasic” prin regia înlănţuirii pieselor – dar ce contrapunct de teme şi armonii, ce gradare a emoţiei spre apoteoza finală! „Clasic” prin prezentare – dar ce discreţie şi măsură a vorbei „alese”, în textul Alionei Paciurca, tânăr muzicolog ce ne răsplăteşte speranţa multor aşteptări! „Clasic”, mai presus de toate, prin înaltul profesionalism al interpretării muzicale datorate, în mod evident, măiestriei dovedite de dirijorul acestei „renăscute” formaţii: profesorul George Dumitriu.

C0005T01

De la o piesă la alta am trăit emoţia redescoperirii „vremurilor bune” ale cântului coral academic ieşean. Nu asociez neapărat aprecierile mele unui perfecţionism tehnic, mai totdeauna supralicitat, ceea ce m-a impresionat la acest concert a fost omogenitatea de ansamblu şi unitatea expresiei, frumuseţea frazării, soluţiile dinamice şi agogice ingenioase, diferenţierea justă a planurilor sonore, personalizarea diferitelor secţiuni ale arhitecturilor muzicale simple şi, nu în ultimul rând, „viaţa sunetului”, acea încărcătură inconfundabilă pe care o imprimă trăirea intensă a muzicii, acea fiinţialitate unică născută din contopirea magică a corporalităţii fizice cu interioritarea spirituală.

Să nu uităm că studenţii modelaţi de George Dumitriu sunt personalităţi în formare, care au avut un start profesional diferit, care fac parte din ani de studiu diferiţi, care – orice s-ar spune – încă se mai luptă cu un plan de învăţământ inerţial în care orele alocate ansamblului coral sunt insuficiente etc. Cu toate acestea, dăruirea, tenacitatea şi profesionalismul dirijorului lor i-a motivat şi i-a determinat să obţină, după multă muncă şi multe sacrificii, adevărata performanţă artistică.

Toţi cei care mă cunosc – foşti şi actuali studenţi, foşti şi actuali colegi – ştiu că superlativele şi elogiile mele ies cu greu din sertarul ferecat al exigenţei cu care m-am deprins o viaţă întreagă, dar atunci când ies, ele sunt oferite din toată inima, adică din preaplinul bucuriei, credinţei şi speranţei care mă animă. Pentru acest concert, pentru această ofrandă muzicală, profesorul George Dumitriu şi minunaţii săi discipoli merită toate laudele, aprecierile şi încurajările noastre.

DSC01299

Prof. univ dr. Gheorghe Duţică

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>