Ajuns la cea de-a treia ediție, concertul-examen intitulat OPERA APERTA, desfășurat în Amfiteatrul Universității Naționale de Arte ,,George Enescu” din Iași pe data de 15 iunie 2017 se impune în contextul activităților universitare din domeniul muzical ca un proiect de succes, care dobândește în fiecare an tot mai multă amploare. Studenții înscriși la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii muzicale teoretice în cadrul Universității Naționale de Arte ,,George Enescu” din Iași, au avut șansa de a se afirma în ipostaza de potențiali compozitori-interpreți, mulți dintre ei realizând o transpunere inedită a preocupărilor vizate de specializarea lor de bază (pedagogie muzicală, muzică religioasă, dirijat cor sau orchestră, muzicologie) pe un alt plan de manifestare artistică – creator și interpretativ.

Afis Opera Aperta 2017

Concertul a fost coordonat de prof. univ. dr. Gheorghe Duțică și conf. univ. dr. Luminița Duțică, în colaborare cu lect. univ. dr. Diana Andron și lect. univ. dr. Ciprian Chițu, care au lucrat cu studenții universității ieșene în cadrul cursurilor incluse în programa de studiu a tuturor specializărilor – Teoria Muzicii (solfegiu, dicteu, analiză muzicală) pentru nivelul de licență, respectiv Stil şi limbaj în muzica românească contemporană (teorie, analiză, aplicaţii) pentru ciclul masteral. Ca și în cazul edițiilor anterioare, proiectul urmărește transformarea procesului de examinare de la sfârșitul anului universitar într-un veritabil eveniment artistic, stimulând fantezia creatoare a fiecărui tânăr ajuns la un stadiu important în formarea și dezvoltarea sa muzicală. Chiar dacă solicitarea s-a adresat în primul rând studenților care finalizează un ciclu de studiu (anul III – licență și anul II – master) la una din cele două discipline menționate, în cadrul concertului am avut surpriza să descoperim și implicarea unor tineri din alți ani, care au contribuit fie prin colaborarea oferită colegilor pentru redarea interpretativă, fie prin realizarea unor lucrări originale ce au fost prezentate cu multă bucurie publicului. Ideea ce reiese din organizarea unui eveniment de acest gen este că asimilarea cunoștințelor dobândite la cursurile academice nu e suficientă în evoluția unui viitor muzician, ci trebuie completată, întregită prin aplicarea concretă a acestora în diferite forme de activitate. Ce poate fi mai provocator pentru un tânăr artist decât să aibă șansa de a crea ceva cu mintea lui, de a-și manifesta propria personalitate, valorificând totodată noțiunile și informațiile asimilate pe parcursul anilor de studiu?

20170615_161248

În ceea ce privește cerințele ,,temei” de examen, proiectul și-a păstrat același format, urmărind valorificarea unor structuri muzicale cât mai diverse, evitarea sistemului tonal (fiind preferate modalismul, serialismul și fuziunile de sisteme sonore), folosirea unor combinații variate de organizare ritmică și metrică, inserția elementelor de notație modernă, pentru a genera efecte particulare de emisie timbrală sau vocală. Astfel, cadrul de lucru impus tinerilor creatori este clar și precis, riguros și permisiv în același timp, ridicând anumite probleme de gândire muzicală prin raportare la contextul culturilor din secolul al XX-lea și al postmodernismului contemporan. Pe lângă elementele de teoria muzicii, stil, limbaj, semiografie, studenții și-au pus în valoare ingeniozitatea prin utilizarea unor tehnici moderne precum textcompoziția, teatrul instrumental și asocierea muzicii cu videoproiecția. Toate aceste aspecte evidențiază existența unui spectru larg de procedee componistice, oferindu-le posibilitatea de a-și valorifica ideile şi abilitățile în lucrări muzicale cu caracter experimental.

Sintagma opera aperta este sugestivă pentru libertatea fanteziei creatoare şi necesitatea preocupării fiecărui potenţial creator de a induce desprinderea unor semnificații în urma prezentării propriei lucrări în primă audiţie. Contextul estetic actual poate fi deconcertant prin pluralitatea şi amestecul haotic al orientărilor artistice, însă indicațiile oferite studenților în realizarea lucrărilor pentru examen le focalizează atenţia într-un cadru stilistic bine delimitat, pentru a se raporta la normele de scriitură și elementele de limbaj sonor specifice ultimelor decenii.

În cadrul concertului de pe 15 iunie, am audiat 27 de lucrări din cele 35 selectate inițial, dintr-un total de 100 partituri trimise pentru examinare, înregistrându-se astfel o creștere a numărului de participanți. Datorită entuziasmului creator al studenților din acest an, cei care nu au mai fost incluși în programul evenimentului de joi după-amiază și-au susținut lucrările în dimineața zilei următoare, conturând un veritabil maraton muzical. Ca și în cazul edițiilor anterioare, am remarcat existenţa unor direcţii stilistice generale în care pot fi încadrate lucrările audiate:

    1) Piese de inspiraţie folclorică românească, prin utilizarea modurilor populare cu trepte mobile şi oscilații cromatice, prin folosirea sistemelor ritmice tradiţionale, iar anul acesta, am observat o atracție preponderentă pentru ritmul asimetric de tip aksak. În această direcție pot fi încadrate piesele: Miorița pentru voce și pian în viziunea Elenei Şvedchi (anul III, dirijat cor), al cărei melos cu inserții tânguitoare și declamative, inspirate din genurile doinei și bocetului, a fost acompaniat la pian de Sandu Bantaş (anul II, compoziţie jazz); Codrul și privighetoarea, miniatură vocală semnată de Daniela Goria (master anul II, canto), care constă într-o succesiune de vocalize și efecte onomatopeice (fluierat, șuierat), având la bază cromaticul 1 pe sol;

    2) Creaţii de factură filosofică, care vizează în special interpretarea vocală, pe baza unui text poetic, necesitând corelarea mesajului exprimat verbal cu evoluţia discursului sonor. Putem include în această categorie miniaturile: Lacul, compoziţie realizată de Tatiana Drăgan (anul III, dirijat cor) pe versurile lui Mihai Eminescu, acompaniată la pian de Vlad Sârbu (absolvent), având la bază modurile cu transpoziţie limitată ale lui Olivier Messiaen; Haiku, piesă cumpusă de Antonia Cucerenco (anul III, muzicologie) și susținută la pian de Sandu Bantaș, pe baza unor versuri anonime cu tematică orientată asupra cadrului nocturn, având substrat pentatonic şi momente de improvizaţie; Scară la cer, miniatură compusă de Maria Păuleţ (master anul II, canto) pe versurile poeziei omonime scrise de Marin Sorescu, pornind de la o scară modală cu sugestii dorice pe si, cu unele trepte eliptice şi altele mobile, într-o ambianţă sonoră contemplativă;

    3) Lucrări cu caracter descriptiv şi influenţe impresioniste, evidente prin sonorităţile sugestive pentru lumea înconjurătoare sau universul interior al respectivului creator. Transit music pentru saxofon solo este o piesă inedită semnată de Valeriu Balan (master anul II, interpretare), prin care sunt redate sonor oprirea trenului în gară, intervalul de aşteptare şi plecarea acestuia, printr-o succesiune de efecte timbrale realizate în contextul modului dorian pe si; Schiţe din vis este o piesă pentru flaut solo concepută de Florin Leonte (master anul II, interpretare) într-o scriitură figurală, pe baza modului ton-semiton centrat pe re; Reverie pentru pian şi vioară, de Răzvan Halici (master anul II, compoziţie) şi Bogdan Onofrei (master anul II, interpretare), se constituie sub forma unei înlănţuiri frenetice de scene fantastice, unele cu caracter grotesc (Diavolul şi Moartea), finalizându-se printr-o amplă cadenţă construită în modul bicromatic pe re; Amintire cu un copil rătăcind reprezintă o miniatură pentru oboi creată de Andreea Burda (master anul II, interpretare) cu intenţia de a sugera ambiguitatea memoriei, folosind modul cu transpunere limitată ton-semiton pe mi; Puzzle pentru clarinet solo, de Emilian Clipa (anul III, interpretare) este o lucrare creată într-o formă liberă, prin succedarea unor episoade contrastante; Musafirul de la miezul nopţii este o piesă pentru pian semnată de Alexandra Anechitoaie (anul III, interpretare) şi realizată prin alternarea unor secţiuni ritmice în parlando rubato şi aksak, cu diferite tehnici de valorificare a corzilor din spatele claviaturii;

    4) Compoziţii bazate pe citarea unor motive, idei muzicale celebre sau pe deformarea unor fragmente sonore, cu intenţie parodică. Astfel, lucrarea Gate of time pentru vioară şi pian a fost compusă de Viviana Farcaş (anul III, muzicologie) şi Iustina Nedelcu (anul III, compoziţie clasică) pe baza motivului folosit în intro-ul din coloana sonoră a serialului Game of Thrones şi care este integrat într-un nou discurs sonor într-o viziune unitară, prin prelucrarea segmentului tematic la nivel melodic, ritmic, armonic (secvenţare, inversare, augmentare, adaptare la pulsaţia de aksak sau la contexte acordice bazate pe suprapuneri de cvarte, mixturi de cvinte); o altă creaţie bazată pe citat este Invocarea copilăriei, semnată de Tincuţa Agavriloaie (master anul II, muzicologie), care a evocat vârsta inocenţei printr-un joc al structurilor de septime, secunde sau cvinte paralele, al cluster-elor formate din 3 până la 6 sunete, elemente ce pregătesc apariţia momentului de imitaţie canonică a cântecului pentru copii Frère Jacques, redat prin distorsiunea melodică a temei, cu efect ironic; piesa intitulată Ora 16, compusă de Laurenţiu Reuţ (master anul II) pentru saxofon solo valorifică semnalul de alarmă construit pe sunele arpegiului din Sol Major prin inserţia unor efecte de emisie puternic disonante, cu acelaşi rol parodic;

    5) Creaţia în stil jazz, prin folosirea armoniei specifice şi a formelor cu secţiuni alternative de improvizaţie solistică, precum şi a manierei particulare de interpretare instrumentală. Robert Cozma (master anul I, compoziţie jazz, cu specializarea trombon) ne-a încântat cu Optimistic Song, lucrare interpretată alături de un ansamblu din Nürnberg şi trimisă la Iaşi cu ocazia concertului Opera Aperta; compoziţia În doi… pentru violă şi pian, semnată de Maria Ştefancu şi Alexandru Gârlea (amândoi studenţi în anul III, interpretare) se evidenţiază prin frumuseţea liniilor melodice, armonia cu elemente din muzica jazz, ritmul antrenant în aksak, conţinând şi bătăi cu palma în cutia de rezonanţă a violei;

    6) Lucrări de sinteză stilistică, de dimensiuni mai ample şi cu o concepţie componistică bine reliefată prin dramaturgia şi structura de ansamblu a creaţiilor prezentate. În această categorie voi include lucrarea Izabelei Vieriu (master anul II, compoziţie), care a compus şi interpretat alături de Andreea Zota (anul III, interpretare) o suită programatică pentru flaut şi pian, intitulată Journey, alcătuită din 6 tablouri sugestive: 1.Beyond the World; 2.Nights in Cairo; 3.China Sunrise; 4.Bossa for us; 5.Kind of Waltz; 6.Once, on a journey. Fiecare moment reflectă percepţia subiectivă a compozitoarei asupra „colţurilor” de lume imaginate sub forma unor miniaturi fermecătoare, care se încheie cu o secţiune de sinteză a ideilor sonore din scenele anterioare, ca un flash-back nostalgic asupra frumoasei călătorii povestite cu ajutorul limbajului muzical. O altă lucrare realizată prin alăturarea mai multor secţiuni constrastante, dar unitare prin viziunea de ansamblu a fost Trio-ul lui Lucian Cheran (master anul I, dirijat orchestră), care a interpretat linia flautului, alături de Adelina Cheran (absolventă) la vioară şi Răzvan Pârvu (master anul I, compoziţie jazz) la pian. Momentele componente (1.Incantaţie I; 2.Premoniţie; 3.Moment de jazz; 4.Incantaţie II; 5.Joc; 6.Joc deformat; 7.Improvizaţie; 8.Coda) articulează o lucrare bine închegată, cu final neașteptat (prin cadența tonală) și strălucitor, care merită reluată în viitorul apropiat dintr-o perspectivă mai amplă, în vederea prelucrării şi dezvoltării materialului sonor.

De asemenea, am remarcat lucrările: Yahveh, compusă şi interpretată la pian de Răzvan Pârvu ca background sonor pentru o scurtă videoproiecţie cu impact emoţional puternic, referitoare la una din probleme acute ale societăţii actuale (avortul); Trucuri, semnată de Iulian Fodor (anul IV, percuţie), caracterizată prin numeroase procedee percusive şi efecte poliritmice; Cotidian Oriental pentru cvartet instrumental, format din Adrian Beleca la contrabas, Cosmin Cobasa la corn, Oana Cocîrţă la oboi şi Mirona Matlinsche la vioară (anul III, interpretare), lucrare formată din mai multe secţiuni, unele cu sonorităţi originale (linii melodice pregnante, intervenții ritmice realizate prin bătăi de picioare în podea), altele bazate pe citare şi persiflare (de exemplu, tema din debutul tabloului Dimineaţa în suita simfonică nr. 1 Peer Gynt de Edvard Grieg); creaţia lui Florin Burlacu (master anul I) pentru violoncel solo, intitulată Fantezie nr. 2, care cuprinde o serie de tehnici neconvenţionale în interpretare, prin modul de folosire a arcuşului, de lovire a grifului şi cutiei de rezonanţă, prin intervenţiile vocale şi combinaţiile ritmico-melodice create, aspecte ce evidenţiază capacitatea fascinantă de invenţie muzicală a acestui tânăr deosebit de talentat.

20170615_190943

Audierea creațiilor prezentate mi-a întărit convingerea că generația studenților din prezent aduce cu sine o perspectivă revigorantă asupra muzicii, un alt suflu artistic, în ciuda micilor stângăcii (inerente vârstei și experienței lor) de articulare sonoră și a emoțiilor din timpul interpretării. Acestea au conturat, de fapt, profilul inedit, eterogen şi polisemantic al concertului, evidenţiind, în primul rând, aspiraţia lor pentru autodepăşire. Prin spontaneitatea ideilor creatoare, acești tineri au dovedit o capacitate surprinzătoare de a se raporta atât la contextul stilistic, cât și la cel social-cultural al timpului nostru, o finețe a observațiilor din momentele banale ale existenței și a transpunerii lor în plan sonor. De asemenea, am remarcat dorința de a valorifica folclorul românesc în ipostaze cât mai diverse, intenţia de a cunoaște și sugera artistic alte culturi muzicale de pe mapamond, simţul delicat al umorului și chiar al ironiei prin valorificarea degajată a citatelor din diferite surse media, precum și o sensibilitate aparte manifestată prin reacția la absurdităţile civilizației ,,postmoderne”.

Prin mesajele transmise de conţinutul lucrărilor muzicale incluse în program, cea de-a treia ediție a concertului-examen Opera Aperta ne-a creat o imagine în miniatură a esteticii artistice contemporane, ca un mozaic stilizat al realității din zilele noastre. Această percepţie este determinată de efervescenţa ideilor, reacţiilor, a perspectivelor de viitor, așa cum transpar din modul de gândire și simțire al tinerei generații. Îi felicităm din toată inima şi le dorim mult succes în continuare! Sperăm să fie un proiect longeviv, care să aducă bucurie şi în următorii ani studenților și cadrelor didactice deopotrivă din comunitatea academică!

Asist. univ. dr. Mihaela Balan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>