Antonia Cucerenco, Muzicologie, Master anul I
Festivalul Muzicii Românești a ajuns în acest an la ediția a XX-a, dedicată Centenarului Marii Uniri, debutând în seara de 21 octombrie cu concertul coral-religios susținut de corul academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii Moldova din Iași, sub bagheta dirijorului Doru Morariu.
Programul concertului a cuprins lucrări din creația muzicală sacră, diferite ca stil și sonoritate, începând cu opusuri din secolul al XIX-lea şi culminând cu partituri ale compozitorilor ieșeni contemporani.
Am reținut primele două lucrări din creația corală ieșeană – Rugăciune la aprinderea candelei de Cosmin Morariu (omagiu maestrului W. M. Klepper) și Cuvine-se cu adevărat de Silviu Cilinschi – prin construcția simplă a liniilor melodice, fiind puse în valoare de interpretarea caldă, adecvată textului sacru, trăsături ce au permis ascultătorilor conexiunea cu Dumnezeu.
În același registru al emoționalității intense, conferită de relația profundă dintre text și muzică, am audiat cunoscutul opus din repertoriul coral religios, Doamne, auzi glasul meu de Nicolae Lungu, în care starea de rugăciune s-a accentuat prin repetarea ideii melodice principale, și, mai ales, prin expresivitatea interpretativă a tenorului Radu Dumitru.
O culminație a întregului concert coral a fost atinsă prin complexitatea sonoră și semnificația mesajului transmis de compozitorul ieșean Gheorghe Duțică prin madrigalul Vestea. Prima audiție a lucrării a avut loc în 2013 (anul apariției opusului), în cadrul Concertului aniversar de 55 de ani ai compozitorului, alături de alte piese ale creatorilor Sabin Păutza, Vasile Spătărelu și Cristian Misievici. Versurile aparțin compozitorului însuşi, referindu-se la momentele esențiale din viața Mântuitorului, cu accentuarea celor mai importante evenimente biblice.
-
„Vestea se dorește a fi un moment de rememorare (muzicală) a profeției legate de venirea și trecerea prin lume a Mântuitorului (Se arată semn de Sus/Om și Dumnezeu, Iisus), folosind în acest scop un scurt colaj de versete – unele proprii, însă majoritatea extrase din rugăciuni. Mesajul piesei este cuprinzător, încorporând deopotrivă semnificații legate de întrupare, pătimire, înălțare etc. Din punct de vedere componistic mi-am propus realizarea unei sinteze între tonal și modal, diatonic și cromatic, polifonic și omofonic și, nu în ultimul rând, între tradițional (muzica pare a avea o fluență de tip „renascentist”, poate în rezonanța motetului) și modern – prin câteva armonii complexe (poliacorduri, bitonalism etc.). Vestea se dorește a fi o ofrandă de iubire și credință adusă Celui de Sus”,
afirmă compozitorul Gheorghe Duțică.
Din creația corală contemporană am audiat și opusul Mântuiește-mă, inspirat din Psalmul 68 după David, de Carmen Petra-Basacopol. Compusă în anul 2001, lucrarea pune în valoare tehnici de scriitură novatoare, modalități de organizare sonoră de tip neomodal, expresivitatea vocalizelor dobândind, prin interpretarea atent construită, capacitatea de a aduce publicul într-o stare de concentrare şi trăire intensă a mesajului spiritual transmis.
O altă ipostază a meditației la Divinitate s-a conturat odată cu piesa Rugăciune de Sabin Păutza, având la bază textul poetic eminescian, compozitorul optând pentru conducerea simplă a liniilor melodice, într-o scriitură armonică subtilă până la puritatea „Aminului” final, ce a creat starea de transcendență.
Următorul moment, Pre Tine Te lăudăm de Sabin Drăgoi, s-a remarcat prin caracterul tensionat conferit de tensiunea armonică şi tempo-ul lent, care impun o atentă susţinere a tuturor vocilor pe note lungi, acesta fiind, de altfel, momentul de maximă intensitate a slujbei ortodoxe.
O, Doamne, către Tine, în prelucrarea lui Marin Velea (soliști – tenorul Radu Dumitru și basul Silviu Cilinschi), având la bază o melodie compusă de Dumitru Georgescu-Kiriac, a contribuit la sublinierea caracterului meditativ, corespunzător ambianței de rugăciune.
Mântuiește, Doamne de Eduard Wachman și Binecuvântează, Doamne, România (piesă bazată pe o temă din Rapsodia a II-a de George Enescu) au readus sonorităţile specifice culturii muzicale româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind percepute ca imnuri de slavă și mulțumire.
Concertul a avut un caracter unitar, simetric gândit, debutul și finalul aducând o ofrandă compozitorului Gavriil Musicescu. Concertul nr. 2 și piesa corală Înnoiește-te, Noule Ierusalime au înviorat publicul prin expresia sonoră solemnă, specifică opusurilor sacre din creația muzicianului.
Am avut ocazia să participăm la un eveniment plin de emoţie, încărcat de semnificaţii spirituale – o seară dedicată muzicii religioase, cu efect înălţător pentru toţi cei implicaţi.
Antonia Cucerenco, Muzicologie, Master anul I
Coordonator: conf. univ. dr. Loredana Iațeșen