Întotdeauna o reprezentare a operei Carmen la Iași este un adevărat eveniment care nu trebuie ratat. Chiar dacă spectacolul realizat pe data de 5 octombrie în această stagiune nu diferă de cel de anul trecut în privința regiei, costumelor, decorului și coregrafiei, totuși reușește să anime de fiecare dată sala Teatrului Național, aglomerând-o până la refuz. Nici solista din rolul Carmencitei nu a fost înlocuită, însă acest detaliu nu deranjează, deoarece ieșenii se delectează mereu cu interpretarea mezzosopranei Maria Miron Sîrbu.

.

.

O coregrafie excepțională coordonată de Carlos Vilan din Madrid a conferit spectacolului o notă de înaltă calitate artistică. De asemenea, costumele încântătoare, tipic spaniole, concepute de Josef Jelinek din Praga, alături de decorul gândit de Octavian Neculai din București și, mai ales, regia realizată de Karel Drgáč din Viena au transformat producția ieșeană într-o adevărată reușită, de care s-au încântat nu numai spectatorii veniți în sala Teatrului „Vasile Alecsandri”, dar și artiștii înșiși. Solista Maria Miron Sîrbu, deși a interpretat rolul protagonistei de nenumărate ori, de fiecare dată caută să ofere noi valențe personajului feminin controversat, captivând publicul din punct de vedere scenic și interpretativ. De remarcat este și Micaela, creată în viziunea interpretativă a sopranei Cristina Simionescu Fântână, a cărei prezență dă un plus de calitate întregului spectacol. Am apreciat în mod deosebit Corul de copii al Operei Naționale Române din Iași care, coordonat de Raluca Zaharia, demonstrează faptul că Iaşul are un viitor artistic promițător. Maestrul Nicolae Dohotaru, dirijorul orchestrei, s-a evidențiat în conducerea ansamblului, în așa măsură, încât spectacolul să fie un succes.

Arta cântului vocal este poate cea mai directă formă de transpunere a unui mesaj prin intermediul muzicii. Pe lângă un dar special de la Dumnezeu și o muncă intensă, ea necesită și o disciplină foarte riguroasă. Așa cum spunea maestrul Panaghiotis Neochoritis, arhon protopsalt al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, vocea este ca un atlet care are nevoie de atenție deosebită pe intervalele de pauză, capacitățile de moment pe care le deține, dieta ș.a. Lipsa de atenție față de acești factori poate duce la degradarea vocii și, în final, la sfârșitul unei frumoase cariere. Mulți artiști celebri și-au sfârșit parcursul muzical în mod lamentabil, tocmai din cauza acestei neatenții. Sperăm să nu fie așa și în cazul tenorului Teodor Ilincăi, dealtfel înzestrat cu o voce frumoasă și puternică (printre puținii tenori care se afirmă pe scena ieșeană și se evidențiază în ansamblurile orchestral și coral), ce a obosit exact în momentul mult așteptat al publicului, dezamăgindu-l prin intonația deficitară pe sunetele acute din scena finală a spectacolului. Îl așteptăm la următoarea reprezentare a operei Carmen la un nivel mai ridicat, pretenție justificată de potențialul pe care îl are.

Uneori, realismul interpretării pe care regizorul intenționează să îl ofere, s-ar cuveni puțin temperat, mai ales atunci când un element vine în dauna medicală a spectatorului. În ultimele stagiuni ale operei din Iași, ceea ce era doar o mimare a acțiunii de a fuma, s-a transformat într-o realitate. Din mărturiile câtorva persoane prezente la spectacol, am aflat că fumul emis în scena țigăncilor care ies de la fabrică, din cauza unei aerisiri insuficiente, deranjează și persoanele care fumează în mod frecvent, iar unii auditori puțin mai sensibili, chiar sunt nevoiți să părăsească spectacolul, din cauza disconfortului creat. De asemenea, și unii interpreți sunt afectați chiar în timpul spectacolului. Solicităm cu respect regizorilor să nu mai repete acest gest în următoarele reprezentații ale operei Carmen la Iași, întrucât, deși contribuie la realismul acțiunii care se dorește a fi impus indiferent de consecințe, nu este agreat de public.

Cu toate acestea, din punct de vedere artistic, Carmen de Georges Bizet interpretat la Opera din Iași pe 5 octombrie 2023 a fost un adevărat succes, iar spectacolul rămâne un eveniment cu drag așteptat în cadrul stagiunilor viitoare.

Ioan Nechita, anul II Muzicologie