Luni, 14 octombrie, ora 19.00, sala „Eduard Caudella” a găzduit recitalul instrumental susținut de clarinetistul Mihai Ailenei și pianistul Răzvan Dragnea, sub conducerea Filarmonicii de Stat „Moldova”, din cadrul Festivalului Muzicii Românești, ediția XXVI, organizat la Iași. Într-un ambient restrâns, cei doi interpreți au abordat lucrări din creația compozitorilor români de secol XX, ușor contrastante prin elementele de limbaj folosite de muzicieni în discursul muzical.
.
Mihai Ailenei este absolvent al Liceului de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi, ulterior al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din acelaşi oraş, specializarea clarinet. S-a perfecționat cu maeștrii Aurelian Octav Popa, Ludovic Vagner și Guy Dangain, profesor la Conservatorul Superior de Muzică din Paris. Au urmat alte cursuri de măiestrie, în Germania cu Stefan Korody și Karl Leister, iar în Bulgaria cu P. Radev. A fost distins cu premii la concursuri naţionale şi internaținale, având în palmares realizări impresionante, precum Pacem in Terris de la Bayreuth, Germania (1997) sau Musica Contemporanea de la Subiaco, Italia (1999).
Din 1991 este membru al Trio-ului Arsis, cu care a susținut peste 200 de recitaluri, iar în calitate de solist a evoluat în numeroase concerte, acumulând înregistrări la radio, televiziune şi pe CD. În prezent este prim clarinetist în Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, a susţinut recitaluri şi concerte cu orchestre de prestigiu din ţară şi din străinătate, sub bagheta unor dirijori de marcă: Ion Baciu, Gheorghe Costin, Alexandru Lăscae, Vlad Conta, Ovidiu Bălan, Tiberiu Soare, Michele Santorsola, Dietrich Scholler Manno, Alfonso Calleya.
Pianistul Răzvan Dragnea a studiat la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti și la Hochschule der Künste din Berlin, apoi a obținut și bursa DAAD (Deutsche Akademische Austauschdienst) la Stuttgart și München. Este laureat al unor concursuri de interpretare muzicală din ţară şi din străinătate, dintre care amintim: premiul Jeunesses musicales (București, 1993), premiul Mozart (Paris, 1994), Remember Enescu (1999), George Enescu (București, 2003) ș.a.
Din anul 1991, când a debutat alături de Orchestra Naţionale Radio Bucureşti, sub bagheta regretatului maestru Iosif Conta, a concertat alături de prestigioase orchestre simfonice din țară și a colaborat cu renumiţi dirijori. Repertoriul său cuprinde lucrări muzicale diverse și reprezentative – de la Bach până la Beethoven și Enescu – susținând concerte și recitaluri în România și în străinătate: Africa de Sud, Japonia, Coreea de Sud, Ungaria, Germania, Franţa, Italia, Portugalia.
Programul a debutat cu Suita prin Munții Apuseni de Marțian Negrea, lucrare concepută de autor pentru orchestră simfonică, dar adaptată într-o versiune transcrisă pentru cei doi protagoniști: clarinetistul Mihai Ailenei și pianistul Răzvan Dragnea. În cele patru portrete expuse (Pe Arieş în sus, Cetăţile Ponorului, Gheţarul Scărişoara, Izbuc. Tarantella), instrumentiștii au reușit să evidențieze tensiunile și punctele culminante, urmate de pasaje în contrast din punct de vedere al emoțiilor transmise. Secțiunea a patra a lucrării aduce noutate prin ritmul pregnant, dansant și melodica evident influențată de citatul folcloric, creând astfel un final antrenant. Sonoritățile ușor confuze, de căutare și suspiciune, sugerate de intervalele și registrele suprapuse ale părții a treia (Andante molto espressivo) din Sonata în fa diez minor pentru pian a marelui George Enescu, pun în evidență tehnica bine stăpânită și contopirea interpretului cu instrumentul. Din creația compozitorului Stan Golestan, instrumentiștii aduc în atenția publicului, lucrarea Eglogue. Aici observăm libertatea de exprimare a clarinetului în pasaje imitative, bazate pe principiul întrebare-răspuns între cele două timbralități. Transmițând un amalgan de emoții, tensiune și stări contrastante, Burlesca pentru pian solo de George Enescu prezintă prin formulele ritmice și ornamentele din scriitură, caracterul jovial al lucrării. Chiar dacă originea și formarea compozitorului Vladimir Rotaru evidențiază rădăcini dincolo de granițele României, în crearea lucrării Improvizații pentru clarinet solo, acesta a folosit de citate folclorice din muzica tradițională românească. Acest aspect este ilustrat într-o manieră stilizată, valorificând și virtuozitatea interpretului. În contrast, Două preludii de dans pentru clarinet și pian de Sabin Păutza, pun în valoare elemente de limbaj specifice muzicii de jazz. De remarcat este utilizarea repetată a motivului din celebrul cântec ,,Ceata lui Pițigoi” din cel de-al doilea preludiu.
Aprecierile publicului au fost pe măsura prestației, iar interpreții au simțit dorința auditoriului de a nu se încheia recitalul. Drept urmare, Preludiu de Vasile Jianu a fost lucrarea care a încheiat programul, într-o atmosferă liniștitoare, lirică.
.
DENISA LUȚA, anul IV, Muzicologie