În perioada 14-20 Octombrie s-a desfășurat la Iași Festivalului Muzicii Românești, ediția XXVI. Prin acest eveniment organizatorii și-au propus promovarea creației muzicale moderne și contemporane compuse de tineri compozitori și nume consacrate ale muzicii românești. La fel ca și anul trecut, s-a continuat colaborarea dintre Universitatea Națională de Arte „George Enescu” și Opera Națională Română Iași cu organizarea unei seri speciale, pe 20 octombrie, de la orele 18,30 la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, în care au fost incluse operele: Făclia de Paști de Alexandru Zirra și O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu.
.
Cele două creații sunt inspirate din scrierile lui Ion Luca Caragiale, prima fiind o nuvelă, iar cea de-a doua o piesă de teatru, ambele fiind valorificate în ipostaze de genuri muzical-dramatice în perioada interbelică (Făclia de Paști în 1940, iar O noapte furtunoasă în 1935). Dacă opera lui Constantinescu este deja cunoscută de publicul ieșean cu ocazia unor montări anterioare, în cazul creației lui Zirra, prima interpretare a acesteia a avut loc în anul 2023, în cadrul ediției XXV a festivalului, sub formă de spectacol în concert, fără regie și montaj scenic. Ulterior, în actuala ediție cu nr. XXVI / 2024, am avut ocazia să asistăm și la versiunea jucată pe scenă a Făcliei de Paști, sub bagheta aceluiași dirijor, Bogdan Chiroșcă și în regia lui Cristi Avram.
.
Făclia de Paști este o operă dramatică în două acte, compusă de Alexandru Zirra (1883-1946), un important compozitor român, cunoscut pentru ópusurile sale simfonice și corale. Alexandru Zirra este cunoscut și pentru alte opere din creația sa, precum: Alexandru Lăpușneanu, Furtuna sau Călin. Deși partitura generală a Făcliei de Paști s-a pierdut în timp, fragmentele rămase au fost adunate și reconstituite cu atenție de compozitorii Ciprian Ion și Bogdan Chiroșcă. Adaptarea muzicală a nuvelei lui Caragiale a scos la lumină o poveste despre conflicte interioare puternice și frământări psihologice devastatoare, ilustrând tensiunea care macină protagonistul, Leiba Zibal. Interpretarea a fost intensă și emoționantă datorită protagoniștilor Ovidiu Manolache (debut în rolul Leiba), Cristina Grigoraș (Sura) și Cezar Octavian Ionescu (debut în rolul Gheorghe). Tenorul a impresionat prin forța și vulnerabilitatea cu care a redat agonia lui Leiba, un personaj prins între spaima persecuției și dorința de dreptate divină. Soprana Cristina Grigoraș a dat dovadă de sensibilitate în portretizarea Surei – soția devotată și suferindă –, în timp ce Cezar Octavian Ionescu și Ștefan Linu au contribuit la susținerea atmosferei dramatice prin interpretările adecvate și pline de intensitate.
.
Orchestra condusă de maestrul Bogdan Chiroșcă a redat cu fidelitate nuanțele partiturii, împletind tensiunea crescândă cu momentele de introspecție. Atmosfera întunecată și apăsătoare a fost redată magistral, transformând scena într-un loc de confruntare interioară, unde frica și disperarea personajelor au devenit aproape palpabile. Tensiunea dramatică a ajuns la apogeu în actul final, unde Leiba, chinuit de sentimentele de vinovăție, atinge un moment de criză.
.
* * *
În contrast cu atmosfera gravă a primei opere, O noapte furtunoasă a adus pe scenă o explozie de umor și energie. Comedia muzicală a lui Paul Constantinescu, bazată pe piesa de teatru omonimă a lui Caragiale, este un exemplu strălucit de operă comică românească, în care tipologiile sociale și obiceiurile bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea sunt puse sub lupă cu un umor acid. Soliștii au dat viață personajelor prin energia și entuziasmul lor: Diana Ionescu (Veta) și Angelica Solomon (Zița) au impresionat prin chimia lor scenică, în timp ce Ovidiu Manolache (Chiriac) și Andrei Yvan (Jupân Dumitrache) au oferit un farmec aparte rolurilor interpretate, contribuind la dinamismul și ritmul alert al spectacolului. Rolul lui Rică Venturiano, redat de Alexandru Savin, a fost unul dintre punctele culminante ale serii, actorul surprinzând perfect ridicolul personajului.
.
Regia semnată de Cristi Avram a păstrat prospețimea și actualitatea textului caragialesc, oferind o montare plină de culoare și ironie. Scenografia și costumele au adăugat un plus de autenticitate, transportând audiența într-o lume de altădată, în care intrigile amoroase și vanitățile burgheze constituiau sursa principală de divertisment.
.
Punerea în scenă a celor două opere a creat un spectacol de neuitat, în care contrastul dintre tragedie și comedie a fost redat într-o manieră rafinată. De la drama psihologică și tensiunea din Făclia de Paști, la umorul spumos din O noapte furtunoasă, seara de operă din încheierea Festivalului Muzicii Românești din acest an au evidențiat bogăția și diversitatea operei românești. Prin talentul interpreților și pasiunea celor care au readus la viață aceste creații, am fost martori ai unei reconectări profunde cu trecutul cultural, ce a rezonat puternic cu publicul din actualitate.
Foto: Răzvan Achiței
.
Cronică semnată de SILVIU DOBOȘ, anul IV, Muzicologie