În data de 15 octombrie 2025, în cadrul Festivalului Muzicii Românești, ediția a XXVII-a, a avut loc recitalul Periplu miniatural – „Anotimpurile” de Nicolae Coman, în interpretarea pianistei Mădălina Busuioc și a artistei Mihaela Gârlea, cu un rol distinctiv în acest eveniment, în calitate de prezentator și recitator.

.

Compozitor, profesor universitar, muzicolog, poet şi traducător român, Nicolae Coman s-a născut la București în anul 1936, începând studiile la pian în copilărie, iar la vârsta de 12 ani a avut oportunitatea de a-i cunoaște pe Paul Constantinescu și Ion Dumitrescu, muzicieni care urmau să îi confirme talentul și să-i ofere încredere în direcția alegerii unei cariere muzicale. După vârsta majoratului, compozitorul a intrat la conservatorul din București, unde a studiat cu Mihail Jora, Paul Constantinescu, Tudor Ciortea și George Breazul. Se remarcă diversitatea amplă a disciplinelor studiate care acoperă integral atât domeniile teoretice, cât și cele practice, incluzând disciplinele de pian și canto.

La vârsta maturității, Nicolae Coman a devenit muzicolog, compozitor și profesor la Conservatorul din București. A creat în genurile muzicii de cameră, lucrări instrumentale și vocale, care includ peste 200 de piese pentru pian, 2 sonate pentru pian, o sonată pentru vioară și pian, peste 100 de cântece pentru voce și pian pe versuri din literatura romană, de la Mihai Eminescu la George Bacovia și multe alte lucrări camerale. A mai compus cantate, concerte pentru pian și orchestră, precum și diverse piese în sfera muzicii ușoare de pop și jazz.

Ciclul de miniaturi pentru pian „Anotimpurile” îl înfățișează pe Nicolae Coman drept un maestru al miniaturii. Liniile melodice au la bază sonorități, sugestii, trimiteri spre diferite zone ale folclorului universal, nu doar la muzicile din spațiul românesc. Compoziția poate fi considerată un „colier” poetico-muzical ce conține stări contrastante, alternând între introspecție și extroversie, proiectând înspre ascultător sensuri, ipostaze, dar și conjuncturi diverse. Versurile de la începutul fiecărui miniaturi sunt adevărate exerciții de dicție, după cum vom putea observa pe parcursul audiției. Cele 5 cicluri ne poartă nu doar pe parcursul anotimpurilor unui an de viață, dar și în diferite perioade de timp ale existenței, precum Semne de verde crud – copilăria, Eufonii de vară – tinerețea, Semne de toamnă – maturitatea, Semnele iernii – senectutea, iar cele Cinci mici reverii (epilog) – sfârșitul „ciclului de cicluri”, după cum se poate observa în structura amplă a lucrării și după cum a specificat atât de frumos doamna profesor Mihaela Gârlea în prezentarea dânsei.

Acest Periplu miniatural imaginat de compozitorul Nicolae Coman a prins viață sub arcuirea degetelor, simțurilor și trăirilor pianistei Mădălina Busuioc, lector universitar doctor la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, alături de partenera sa de scenă, doamna conferențiar universitar doctor Mihaela Gârlea.

.

Repertoriul pianistei cuprinde o multitudine de stiluri, dintre care se distinge într-un mod pregnant cel romantic, pentru care Mădălina Busuioc a manifestat o afinitate particulară pe parcursul carierei sale, în special pentru creația pianistică a compozitorului Robert Schumann. A susținut recitaluri ca solist și pianist acompaniator în Iași, Piatra Neamț, Botoșani, Vaslui, Bârlad și București.

Mihaela Gârlea este solistă de jazz, muzică ușoară și alte genuri muzicale, cu preocupări de larg interes în domenii conexe, precum literatura, poezia, teatrul, jurnalismul. A scris numeroase articole de specialitate în Actualitatea muzicală, Muzica și Metropolis, dar și cu ocazia publicării diferitelor volume de studii muzicologice și a participării la manifestările științifice din Iași, alte centre din țară și din afara României. În acest recital au fost evidențiate versurile asociate fiecarei miniaturi prin interpretarea inspirată a doamnei profesor Mihaela Gârlea, care s-a specializat și în domeniul teatral, având o deschidere către lumea subtilităților poetice, aspect evidențiat prin întrebările retorice și interogațiile filosofice lăsate în suspensie pe tot parcursul recitalului. Recuzita dânsei a sugerat alternarea celor patru anotimpuri, de la stratul cel mai subțire, unde mișcările trupului sunt ușoare, libere, până la cel mai gros, unde pălăria, fularul și cojocul sunt necesare pentru vremea tot mai rece, evidențiind creativitatea, bogăția și sensibilitatea artistei în universul trăirilor sale interioare.

.

În plan pianistic, una dintre trăsăturile tehnice dominante este distribuirea largă a acordurilor și a gesturilor pe întreaga claviatură. Stilul compozitorului Nicolae Coman este apropiat de impresionism, resimțit în audiția lucrărilor sale prin folosirea frecventă a acordurilor cu sunete adăugate, poliacordurilor și straturilor armonice create cu intenția de a surprinde plastic prin sonoritățile imaginate diferite stări, etape, pânze și faze ale existenței umane – aspecte atât de frumos exprimate în plan interpretativ de către pianista Mădălina Busuioc.

.

Primul ciclu de miniaturi, Semne de verde crud, simbolizează copilăria, sugerând imaginea sonoră a reînvierii naturii printr-un fenomen fulgurant: Pe urma ploii – semne de verde curd și brusc – un fulger! Compozitorul sugerează fragilitatea primăverii, dar și prospețimea sa printr-un limbaj muzical rafinat. Muzica are un caracter profund liric, fiind construită pe baza unor motive scurte și inflexiuni modale inspirate din folclorul românesc. Armonia este delicată, construită din acorduri extinse, care generează o sonoritate caldă, luminoasă, transparentă, desfășurată în registrul mediu al pianului. Întregul ciclu transmite o stare de mirare și seninătate, ca o meditație asupra începutului și purității primăverii.

Eufonii de vară este al doilea titlu din ciclul de miniaturi, referindu-se la adolescență, tinerețe, energie, strălucire, dar și la meditația calmă din zilele toride de vară. Exprimând strălucirea anotimpului cald printr-un limbaj muzical plin de energie și vibrație, piesele au un caracter luminos, ritmuri vii și accente ludice care sugerează bucuria deplină a sufletului poetic în fața naturii în atmosfera estivală. Eufoniile de vară sunt, în esență, o celebrare a vieții, a mișcării și a libertății interioare, redate prin culori pianistice divers explorate și valorificate de către compozitor.

Semne de toamnă este a treia lucrare din ciclul miniatural pianistic, având nouă piese componente denumite prin intermediul cifrelor romane. Audierea acestora determină publicul să resimtă trecerea timpului, schimbarea culorilor, instalarea tot mai pregnantă a toamnei. Muzica are un caracter meditativ și interiorizat, cu tempo-uri preponderent lente și linii melodice descendente, care sugerează căderea frunzelor și venirea frigului. Armonia este subtilă,subliniată prin diferite tipuri de scriitură, alternând piesele predominant acordice cu cele cursive, arpegiale sau cu pasaje pianistice de diferite configurații prin care sunt sugerate stările și fenomenele autumnale.

Semnele iernii, ultima lucrare din periplul miniatural întreprins de pianista Mădălina Busuioc, surprinde sonor liniștea pe care zăpada o aduce prin acoperirea întregii naturi în alb. Motivele sunt scurte, frazele fragmentate, asemenea fulgilor care cad ușor și se mișcă lejer prin aer, iar ritmul lent și liber poate fi corelat cu senzația de imponderabilitate, lentoare și cu ideea de calmă încremenire.

Epilogul vine ca o firească desprindere de acest peisaj, precum o ridicare a spiritului deasupra tablourilor vii ale naturii și a fenomenelor vieții lumești, aducând o perspectivă de ansamblu asupra trecerii prin cele patru anotimpuri – metafore poetice ale etapelor existențiale –. Ultimele Cinci mici reverii nu oferă o încheiere spectaculoasă asupra suitei de miniaturi, ci creează, mai degrabă, un moment de liniște, reculegere și contemplație, fără să concluzioneze într-un mod explicit succesiunea de imagini prezentate anterior. Reveria, în sensul ei romantic, este un simbol al visării, meditației și așteptării, ca și cum ar pregăti o punte către altceva.

.

Toate aceste stări, gânduri, idei au fost ilustrate extraordinar de frumos de către cele două artiste, distinsele doamne Mădălina Busuioc și Mihaela Gârlea, care ne-au umplut sufletele cu poezie, muzică, imagini sonore, cuvinte melodioase, versuri interogative, acorduri descriptive, sonorități poetice și trăiri autentice. Pianistica rafinată, nuanțată, de mare finețe a solistei Mădălinei Busuioc în interpretarea sensibilă a Anotimpurilor de Nicolae Coman a fost susținută și întregită de excepționala prezență scenică și forță de expresie a doamnei Mihaelei Gârlea, care a dăruit recitalului energia sa vibrantă, înțelepciunea și viziunea ei artistică în redarea unei muzici atât de sofisticate. Publicul a reacționat cu aplauze entuziaste în finalul recitalului, încununând acest eveniment cu aclamații de bucurie și încântare!

.

DELIA MARIA MAZILU, anul II, Muzicologie

Coordonator Critică muzicală: lect. univ. dr. Mihaela-Georgiana Balan