Festivalul Muzicii Românești din Iași, a ajuns la cea de-a XXVII-a ediție, și-a reafirmat și în acest an vocația de a celebra cultura muzicală autohtonă în toată diversitatea sa. Desfășurat între 13 și 17 octombrie 2025, evenimentul a reunit nu mai puțin de 27 de manifestări: de la concerte camerale, corale și simfonice, până la conferințe, lansări de carte și recitaluri tematice, configurând o amplă și bogată panoramă a muzicii românești contemporane și tradiționale.

.

După patru zile intense, marcate de evenimente precum Caleidoscop componistic, Muzica de cameră în creația compozitorilor ieșeni, Muzica saloanelor boierești de veac XIX – Restituito Carol Mikuli, Luiza Zan Symphonic sau Bucharest Percussion Ensemble, publicul ieșean s-a bucurat de un moment de rafinată introspecție sonoră: recitalul Pagini din creația camerală enesciană, dedicat geniului artistic al compozitorului George Enescu.

Recitalul a avut loc în seara zilei de 16 octombrie 2025, de la orele 19.00, în sala „Eduard Caudella”, a cărei atmosferă caldă și elegantă a fost în deplină armonie cu universul cameral enescian, dezvăluit prin sonoritățile omogene și rafinate ale violinei, flautului, pianului și vocii de soprană, reunite într-un discurs muzical de o adâncă semnificație și elevată frumusețe.

Evenimentul a debutat cu violonista Theodora Bălănică-Ciurezu, profesor doctor la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, artistă cu o carieră remarcabilă și o prezență scenică profesionistă. Laureată a unor prestigioase concursuri internaționale, între care „Dan Cumpătă” București, „Sigismund Toduță” Deva și „CMS” Viena. Violonista a susținut recitaluri în România și peste hotare, pe scene precum Filarmonica din Brașov, Academia Regală de Muzică din Stockholm și Orchestra „Jesus Guridi” din Bilbao.

Artista a interpretat Ariile în stil românesc pentru vioară solo, compuse în 1943, într-o perioadă marcată de neliniști istorice. Lucrarea constituie o veritabilă sinteză în miniatură a experienței componistice acumulate de-a lungul vieții, în care fiecare arie se conturează ca o mică poveste, o fereastră către diferite lăcașuri ale sufletului românesc. Ritmurile asimetrice, melodiile expresive și accentele joviale evocă sonoritățile firești ale cântecului popular, într-o formă rafinată, proprie muzicii culte. Este o muzică apropiată de improvizație, ca și cum un lăutar ar povesti prin arcuș, având rigoarea și eleganța construcției academice dobândite ulterior dezvoltării sale în mediul tradițiilor și obiceiurilor populare. Expresia și tehnicile de emisie sunt apropiate de cele din Sonata a III-a în caracter popular românesc, însă discursul solistic destinat exclusiv viorii solo conferă acestei suite un caracter neaoș, autentic, în care se remarcă măiestria scriiturii și libertatea desfășurării ritmico-melodice. Cu un sunet limpede, cald și expresiv, Theodora Bălănică-Ciurezu a reușit să surprindă libertatea improvizatorică a discursului enescian, punând în lumină profunzimea emoțională și „savoarea” folclorică a acestor miniaturi de o rară frumusețe.

Recitalul a continuat cu Balada op. 4 și Impromptu concertant, ambele lucrări scrise pentru vioară și pian într-o etapă semnificativă din formarea tânărului George Enescu, ilustrând trecerea subtilă de la lirismul romantic la construcția matură a limbajului său componistic. Theodora Bălănică-Ciurezu și pianista Gina-Mihaela Pavel au oferit o versiune echilibrată, caracterizată prin sonorități atent dozate și efuziuni lirice rezervate, în care dialogul dintre instrumente a avut deopotrivă momente de impetuozitate și meditație.

.

În partea a doua a recitalului, flautista Diana Cristea, profesor titular la Liceul de Arte „Margareta Sterian” din Buzău, a adus în prim-plan sonorități de o limpezime și noblețe aparte. Absolventă a Facultății de Muzică din Brașov, s-a afirmat printr-o bogată activitate solistică, susținând recitaluri în importante spații culturale din țară și străinătate. Distinsă cu premiul I la concursul internațional Elite Musicians 2024 și reprezentantă a României la Festivalul de Muzică Interculturală din Panama, artista impresionează prin acuratețea tehnică și sensibilitatea expresivă a interpretării.

Gina-Mihaela Pavel, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov, se remarcă printr-o intensă activitate concertistică, susținând recitaluri și cursuri de măiestrie în Austria, Spania, Italia, China și Ungaria. Laureată a numeroase competiții naționale și internaționale, este apreciată pentru profunzimea interpretării, finețea stilistică și expresivitatea pianistică. Prin activitatea sa, artista confirmă statutul unui muzician dedicat și al unei prezențe marcante în viața muzicală contemporană.

Diana Cristea și Mihaela Pavel au interpretat împreună două creații contrastante: Adagio din Suita în stil vechi, op. 3, o pagină muzicală de o nobilă simplitate și sobrietate, apoi Cantabile și Presto, lucrare compusă pentru Conservatorul din Paris. Cele două interprete au redat cu subtilitate contrastele expresive: calmul meditativ al primei piese și vivacitatea strălucitoare a celei de-a doua, construind un dialog sonor caracterizat prin finețe și vitalitate.

.

Un moment de o delicatețe aparte a fost oferit de soprana Maria Pană, acompaniată de Gina-Mihaela Pavel la pian, în ciclul de Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15. Vocea luminoasă și bogată în nuanțe, tipuri de emisie și culori poetice a tinerei interprete a conturat cu mult rafinament universul poetic francez, iar acompaniamentul pianistic a completat cu discreție și intervenții lirice această bijuterie enesciană de inspirație renascentistă.

Maria Pană, absolventă a Universității „Transilvania” din Brașov, este o artistă aflată într-o frumoasă ascensiune profesională. Distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale, ea își construiește o carieră promițătoare, îmbinând recitalurile vocale cu aparițiile scenice. Debutul său operistic a avut loc în 2024, pe scena Operei Brașov, în rolul Arsenei din Voievodul Țiganilor de Johann Strauss fiul. Repertoriul său cuprinde atât opere și operete, cât și lieduri, colaborând cu orchestre și instituții de prestigiu: Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica Brașov, Palatul „Șuțu” din București. Colaborările cu artiști de renume, precum soprana Elena Moșuc și mezzosoprana Ruxandra Donose, confirmă versatilitatea vocii sale și maturitatea ei artistică.

.

În încheierea serii, violonista Raluca Dobre, conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, a adus un plus de profunzime și distincție programului. Absolventă a aceleiași instituții, artista s-a remarcat printr-o amplă activitate concertistică, în țară și în străinătate, fiind distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale. Violonistă cu o carieră artistică și didactică deosebită, Raluca Dobre a oferit recitalului un final memorabil, de o măiestrie tehnică impecabilă și o sensibilitate caldă, rafinată, susținute printr-o viziune interpretativă personală.

Alături de pianista Gina-Mihaela Pavel, cele trei lucrări – Nocturna, Legenda și Aubade  au beneficiat de o interpretare nuanțată, sugestivă, elocventă. Cele trei partituri, deși diferite ca intenție și perioadă de creație, au fost reunite într-o succesiune similară unei suite instrumentale, în care principiul constructiv este cel al contrastelor: de la visarea suspendată a Nocturnei, la lumina revigorantă a piesei Aubade, culminând cu dramatismul și forța narativă a Legendei. Complementaritatea celor două interprete a pus în valoare temperamentele lor artistice prin comunicarea scenică și expresivitatea comună, care au transformat finalul recitalului într-o experiență sonoră de mare satisfacție, fiind primită cu entuziasm și emoție de către public.

.

Prin acest recital cameral, Festivalul Muzicii Românești și-a reafirmat menirea de a cultiva excelența interpretativă și de a aduce în prim-plan creația românească în contextul tradiției academice universale. Muzica lui George Enescu, purtătoare a unei profunde sensibilități umane și având o puternică ancoră sprijinită în spiritualitatea românească, a fost redescoperită în seara de joi a festivalului prin măiestria interpretelor, care ne-au transmis fragmente din simțirea enesciană. Așa cum spunea însuși George Enescu: Arta nu este un mijloc de a te face cunoscut, ci o cale de a te dărui.

.

Am avut bucuria de a asculta un program deosebit, într-o formulă camerală de excepție, iar starea de spirit lăsată de acest recital rămâne ca o invitație de a continua, cu aceeași sinceritate și pasiune, dialogul viu dintre Enescu și cei care îi dau glas astăzi.

.

ELIZA-GABRIELA LECA, anul IV, Muzicologie

.

Coordonator Critică Muzicală: lect. univ. dr. Mihaela-Georgiana Balan