Festivalul Muzicii Românești, ediția a XXVI-a

Miercuri, 16 octombrie 2024, de la orele 19:00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași a devenit scena unui eveniment coral remarcabil desfășurat în cadrul Festivalului Muzicii Românești ediția a XXVI-a, intitulat POLICROMII CORALE ROMÂNEȘTI. Sub bagheta dirijorului Bogdan Cojocariu, Corul Academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat „Moldova” Iași a demonstrat nu doar excelență tehnică, ci și o subtilă comprehensiune a diversității expresive și stilistice care definește repertoriul coral românesc academic. Programul a fost structurat astfel încât să cuprindă o diversitate de stări afective, stiluri și tehnici componistice, de la evocări religioase la cele folclorice și moderne, generând un arc muzical coerent și bine echilibrat.

.           

Seara a debutat solemn, cu lucrarea compozitorului Achim Stoia, Cântați lui Dumnezeu, o creație inspirată de psalmodia bizantină, în care sobrietatea discursului muzical este preschimbată într-o rugăciune corală amplă și expresivă. Scriitura simplă, monodică pe alocuri, este punctată cu delicate modulații care amplifică sentimentul de sacralitate. Corul a dat dovadă de o claritate impecabilă în redarea liniilor melodice, fiecare frază fiind articulată cu o profunzime spirituală ce a captat atenția publicului încă din primele măsuri. O excelentă introducere într-o seară dedicată reflecției și frumuseții muzicale.

A urmat Psalmul 123 de Marțian Negrea, o lucrare ce explorează tensiunea dintre suferință și speranță, printr-o îmbinare ingenioasă de elemente psaltice și armonii moderne. Negrea folosește în această lucrare o polifonie bine structurată, în care disonanțele controlate și trecerile abrupte de la un registru la altul adaugă un plus de dramatism. Corul a adus o notă plină de viață în interpretare, reușind să exprime subtilitățile dinamice și agogice, creând astfel un arc expresiv între starea de neliniște și calmul final, sugerând cu finețe căutarea unui răspuns divin.

În lucrarea De frumusețea fecioriei tale, Paul Constantinescu revine la tradiția muzicii bizantine, îmbogățind-o cu un limbaj armonic rafinat și tehnici moderne de construcție corală. Solista Nicoleta Manolache a avut un rol central în această interpretare, vocea sa conturând cu delicatețe melodiile ornamentale caracteristice stilului bizantin, în timp ce corul a susținut un fundal armonic bogat în nuanțe. Îmbinarea dintre sobrietatea corală și lirismul melismatic a creat o atmosferă deosebită, în care meditația religioasă s-a împletit cu expresivitatea pur artistică.

Lucrarea Rugăciune de Sabin Păutza este un exemplu remarcabil de sinteză între elementele tradiționale românești și limbajul armonic modern. În această compoziție, autorul explorează o largă paletă emoțională, traversând un traseu de la introspecție și smerenie la momente de înălțare spirituală. Corul a redat aceste tranziții cu o precizie deosebită, fiecare secțiune fiind bine delimitată prin contraste dinamice și agogice stăpânite cu măiestrie. Întreaga lucrare a fost pătrunsă de o atmosferă de contemplație, reușind să capteze esența dialogului spiritual pe care Păutza îl propune prin intermediul muzicii sale.

Oferind un moment de respiro liric, Noapte de mai de Alexandru Pașcanu aduce pe scena corală o atmosferă bogată în sugestii, descriind o seară de primăvară printr-o textură armonică eterică. Corul a excelat în redarea acestei lucrări, punctând fiecare intrare și frază muzicală cu o grație aparte, evocând calmul și misterul unei nopți liniștite. Linia melodică, susținută de armonii pline de transparență, a creat un tablou sonor evocator, o veritabilă poezie muzicală în care natura capătă valențe simbolice.

În contrast, Mircea Neagu, prin Foi de toamnă, a adus în prim-plan un peisaj melancolic și reflexiv. Lucrarea este caracterizată de o polifonie densă și o cromatică bogată, elemente care au fost excelent captate de ansamblul coral. Schimbările rapide de registru și contrastul dintre liniile melodice ale vocilor au subliniat ideea efemerității, o temă recurentă în această compoziție. Corul a gestionat cu finețe schimbările de textură sonoră, accentuând trecerile dinamice dintre momentele introspective și cele de intensitate.

Lucrarea Paparudă-rudă de Ștefan Andronic, inspirată de ritualul popular pentru chemarea ploii, a adus un suflu proaspăt și energic. Ritmul alert și elementele folclorice au fost excelent valorificate, iar solista Victoria Bleortz a oferit o interpretare dinamică și expresivă, evocând caracterul jucăuș și mitic. Corul a reușit să creeze o atmosferă ritualică, aproape incantatorie, prin repetiția frazelor ritmice și dinamismul ansamblului, accentuând latura celebrativă și comunitară a piesei.

Creația Visare de Dan Buciu se remarcă prin caracterul său introspectiv, aproape impresionist, prin folosirea unor armonii delicate și fluide. Corul a subliniat acest caracter oniric cu o subtilitate remarcabilă, păstrând claritatea frazelor muzicale și a liniilor melodice. Tensiunile și relaxările armonice, precum și timbrul rafinat al ansamblului, au creat un peisaj sonor care evocă o stare de reverie profundă.

În lucrarea Eminescu, Cristian Misievici reușește să îmbine poezia și muzica într-o compoziție profund emoționantă. Corul a redat această lucrare cu o intensitate afectivă deosebită, surprinzând echilibrul dintre gravitate și lirism specific poetului național. Tema principală, care evocă idealurile romantice și suferința geniului, a fost prezentată cu un control tehnic impresionant, evidențiind atât profunzimea mesajului poetic cât și complexitatea armonică a lucrării.

Floare albastră de Vasile Spătărelu este o lucrare ce transfigurează delicata poezie eminesciană într-o atmosferă sonoră meditativă. Solista Luminița Bădărău a adus un plus de sensibilitate lucrării, interpretând cu finețe și expresivitate, în timp ce corul a susținut un fundal armonic plin de nuanțe. Această colaborare între cor și solistă a subliniat contrastul dintre fragilitatea emoțională și forța subtextului poetic, realizând un moment de mare profunzime.

Una dintre cele mai inovatoare lucrări ale serii a fost Flăcări și roți de Corneliu Cezar, o compoziție avansată, în care ritmul și textúrile armonice neconvenționale sugerează mecanismul și energia constantă a unei forțe incontrolabile. Corul a demonstrat o execuție tehnică impresionantă, reușind să transmită tensiunea și dinamica internă a piesei. Agitația progresivă și contrastul ritmic au fost impecabil realizate, oferind un moment de înaltă energie creatoare.

Surpriza finală a serii a fost lucrarea Vine hulpe de la munte de Adrian Pop, o piesă jucăușă și plină de umor, cu influențe folclorice și elemente ironice. Această compoziție a adus o notă de lejeritate și energie proaspătă, corul reușind să redea vivacitatea și spiritul ludic al lucrării, spre deliciul publicului.

Policromiile corale românești au constituit un concert de înaltă ținută artistică, în care diversitatea creației corale românești a fost explorată și redată cu o sensibilitate excepțională de către Corul Academic „Gavriil Musicescu” și dirijorul Bogdan Cojocariu. Traversând stiluri diverse, de la tradiția bizantină la modernismul avansat, programul a evidențiat complexitatea și bogăția expresivă a muzicii corale românești, oferind publicului o experiență memorabilă.

.

Cronică semnată de GEORGEANA ȘARBAN, Master anul I, Muzicologie

Prof. coordonator: prof. univ. dr. LAURA VASILIU