Corul Filarmonicii ieșene, prezent la Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană în ziua de 21 noiembrie.

În ziua de 21 noimbrie, lumea creștină celebrează „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, una dintre cele mai vechi și importante sărbători. Menționată încă din secolele VI-VII, închinarea Maicii Domnului la templu poate fi asemănată cu o prefigurare a venirii și lucrării lui Hristos în lume. În tradiția Bisericii, această zi marchează începutul perioadei premergătoare Crăciunului în care se cântă catavasiile Nașterii Domnului și, totodată, după vechile tradiții, prima zi în care se cântă oficial colinde.

.

La Catedrala Mitropolitană din Iași, credincioșii s-au bucurat de răspunsurile date de Corul Academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova”, condus de lector univ. dr. Consuela Radu-Țaga. Corul a reușit să transmită sensibilitate și profunzime prin claritatea, căldura interpretativă și prin abordarea profesionistă a repertoriului ales. Dintr-o perspectivă proprie, pot spune că lucrările sunt echilibrate, lipsite de „exagerări”, constituind un repertoriu destinat rugăciunii.

.

Primele două antifoane speciale îi aparțin lui Gavriil Musicescu, cel care la vârsta de 25 de ani (1872), a preluat postul de dirijor al coralei mitropolitane, alături de care a stat până la finalul vieții. Antifonul al III-lea, troparul sărbătorii, a fost compus de Alexandru Semeniuc. Versiunea compozitorului ieșean păstrează conținutul specific troparului și include formule caracteristice stilului bizantin, structuri armonice modale și o linie melodică sugestivă.

Cântarea Heruvicului reprezintă momentul în care credincioșii sunt chemați să se desprindă de grija cea lumească în vederea săvârșirii „Jertfei celei fără de sânge”. Heruvicul ales, în Mi major, scris de Gheorghe Cucu, deține o expresie caldă ce este redată prin armonizarea accesibilă din prima secțiune. În punctul culminant, au loc trei intervenții solistice pentru sopran și alto, cele trei voci realizând o serie de vocalize în timp ce corul repetă cuvintele „Toată grija cea lumească, acum să o lepădăm”. Trecerea de la scriitura omofonă la cea polifonică creează o atmosferă de rugăciune intensă. Cântarea „Ca pe Împăratul” (de același compozitor) păstrează scriitura polifonică, caracterul fiind de această dată triumfal. În acest moment are loc intrarea preotului prin Ușile Împărătești, gest ce mai multe semnificații, unul dintre ele amintind de Intrarea Domnului în Ierusalim.

.

Răspunsurile mari reprezintă centrul Liturghiei ortodoxe, în timpul cântării lor având loc Anaforaua Liturgică, anume preschimbarea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele Domnului Hristos. Răspunsurile Mari în Si Major de Gheorghe Cucu au o dublă valență, fiind o partitură abordată atât în spațiul sacru, cât și în cadrul concertistic. Se remarcă seninătatea liniei melodice, armonia accesibilă, formată în principal din înlănțuirea treptelor principale, îmbinarea scriiturii omofone cu polifonia. Un moment de amplă expresivitate corală este redat prin pagina triumfală „Sfânt, Sfânt, Sfânt”. Exclamațiile „Osana” din finalul acestui moment pot fi asemănate cu o trăire de adâncă bucurie a omului ce este martor al miracolului. După „Pe tine te lăudăm” – apogeul Liturghiei, ce reamintește de împăcarea omului cu Dumnezeu – a urmat Axionul special, o prelucrare a compozitorului I. D. Chirescu după partitura bizantină semnată de Macarie Ieromonahul. Am remarcat sonoritatea modală, influența stilului bizantin, precum și scriitura polifonică, intensificată în punctul culminant.

În timpul Chinonicului, corul a interpretat trei piese din repertoriul coral religios, foarte bine cunoscute, atât în spațiul muzical academic, cât și în cel  teologic. „Sub milostivirea Ta” de D. Borteanski este o lucrare dedicată Maicii Domnului, inspirată de asemenea din cântul bizantin, în care predomină scriitura omofonă, elemente ce accentuează profunzimea textului. „Rugăciune” de Tudor Jarda este dedicată de asemenea Maicii Domnului, pe versuri de Mihai Eminescu ce îmbină scriitura omofonă cu polifonia, compozitorul evitând disonanțele, generând astfel o sonoritate caldă. Ultima lucrare prezentată în timpul Chinonicului a fost „Mărturisiți-vă Domnului” de I. D. Chirescu, creându-se astfel un contrast cu celelalte două prin solemnitate și amplitudinea discursului sonor.

.

În finalul slujbei a fost interpretat o formulă finală „Amin” pe larg scris de Sabin Drăgoi, caracterizat de scriitura polifonică, ce conține numeroase salturi și un caracter triumfal.

Prezența corului „Gavriil Musicescu” la sărbătoarea Întâmpinării Maicii Domnului în Catedrala Mitropolitană din Iași a fost o bucurie și o încântare pentru toți cei care au asistat la acest moment de adâncă sensibilitate ce va rămâne, cu siguranță, în memoria ascultătorilor.

.

Cronică semnată de: ANDREI CIURCIUN, Anul II, Muzicologie

Îndrumător Practică muzicologică: asist. univ. dr. Mihaela Rusu