,,Floralia”, înfiinţată în anul 2007 sub forma unui cor psaltic la inițiativa preotului conf. dr. Florin Bucescu, reputat folclorist şi bizantinolog, a asimilat de-a lungul timpului un repertoriu consistent și variat, reprezentând cele două filoane străvechi ale culturii muzicale românești – folclorul și muzica psaltică. Formaţia aparţine specializării Muzică Religioasă, cu o activitate constantă și numeroase concerte: în stagiunile Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Filarmonicii Naționale din Chişinău (Republica Moldova), la Festivalul Internaţional al Educaţiei (ediţiile a V-a, 2015 și a VI-a, 2016), la universitatea pe care o reprezintă, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi în alte biserici din Iaşi. Componenţă este mixtă – voci masculine și feminine –
alături de interpreți la instrumente tradiţionale româneşti (fluier, vioară, cobză) sau orientale (lăută, kanon, djembe, darbuka), unii membri ai corului fiind studenţi la Universitatea Naţională de Arte ,,George Enescu la diferite specializări, alţii–colaboratori de la alte instituții de educație artistică sau generală. În prezent, ansamblul este coordonat de doamna conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, titular al disciplinelor Teoria Muzicii Bizantine, Folclor Muzical şi Etnomuzicologie din cadrul Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii muzicale teoretice, un muzician sensibil și talentat, cu o prezență scenică expresivă și totodată riguroasă, în plan dirijoral.

Programul concertului a cuprins 20 delucrări ce aparţin muzicii tradiţionale din spaţiul carpatin şi balcanic. Am audiat melodii din culegerile de folclor ale lui Anton Pann, publicate între 1850-1852 sub titlul Spitalul amorului sau cântătorul dorului, care au creat o adevărată frescă sonoră a stilului interpretativ, dar și a contextului social-cultural din prima jumătate a veacului al XIX-lea. Concertul constituie o veritabilă contribuție adusă atât literaturii de gen, cât și cercetării etnomuzicologice: Amărâtă turturică; Fată de birău; Nu mă pedepsi, stăpână; Până când nu te iubeam; Scoală, puiculiţă, scoală; Ah, a mea iubită floare; Bat-o Sfântul de lupoaie; Bordeiaşul; Leliţă Săftiţă şi Într-o verde grădiniţă (cea din urmă aflată în Manuscrisul lui Gheorghe Ucenescu – ucenicul lui Anton Pann). Toate aceste melodii au substrat folcloric urban, evidențiind unele sonorități orientale sugestive pentru vremurile de altădată și atmosfera de la curțile boierilor. Împreună cu grupul instrumental au cîntat soliştii Lavinia Răileanu (profesor la Ateneul din Iași), Lorena Elena Dupu, Giovani Zgâmbău, Sebastian Puşcalău, Răzvan Sarafim, Sorin Apricopoaie (studenţi ai Facultatea la Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice).

A doua parte a concertului a cuprins cântece lirice româneşti, greceşti şi sârbeşti. Tânăra solistă Lorena Elena Dupu, studentă în anul al II-lea la Pedagogie Muzicală, a impresionat auditoriul cu un cântec în stil doinit din zona Hunedoarei (Mamă, numa’ o fată ai) şi cu un cântec propriu-zis din zona Moldovei (Cât la lună, luna-i sus), după care Lavinia Răileanu, având un real potenţial melismatic specific muzicii balcanice, a redat un cântec liric din Serbia, Ajde Jano [Haide, Ioană] şi un colaj sonor ce a cuprins o piesă tradițională balcanică prezentată în trei versiuni: Üszküdára (în limba turcă), De-ai şti sufleţelul meu (în limba română, notată de Anton Pann) și Απo ξένοτόπο (din limba greacă – Dintr-un loc străin). Din sfera muzicii autentice grecești am ascultat Δοδεκαευζωνάκια [Doisprezece soldaţi] şi Έχεγεια, Παναγιά [Să ai sănătate, Preasfântă], interpretate de solistul Giovani Zgâmbău, student în anul I la Muzică Religioasă. Am remarcat interferenţele dintre cântecele de lume notate de Anton Pann şi folclorul muzical balcanic, mai ales cel grecesc avînd în în comun limbajul modal, substratul arhaic al melodiei şi formula restrânsă de acompaniament.

Grupul instrumental format din două viori (interprete: prof. Petronela Dîrțu şi prof. Nina Munteanu de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”), cobză (Mariana Maximiuc, studentă în anul IV, Muzicologie), lăută (Andrei Apostol, student la Master, anul I), fluier (prof. Daniel Popa, Colegiul „Waldorf” – Iași și Răzvan Gabriel Sarafim, student în anul II, Muzică Religioasă), clarinet (R. G. Sarafim) şi darbuka (Constantin Horchidan) pe lângă rolul de acompaniament pentru grupul vocal şi solişti, a oferit publicului şi câteva jocuri instrumentale de origine bulgară (Paiduşca și Bulgăreasca), greceşti (Karoutzelis – ale cărui motive inițiale sunt prezente și în dansul românesc Am un leu și vreau să-l beu, utilizat de George Enescu în Rapsodia nr. 1 pentru orchestră) şi un moment autentic bucovinean (Doină şi Bătută – ale lui Gheorghe Tochiţă din regiunea Crasna-Cernăuţi (azi în Ucraina). Ultima lucrare a fost interpretată de violonista Nina Munteanu, care a redat momentul doinit cu multă sensibilitate, iar pe cel de joc cu aplomb și vivacitate, evidențiind prezenţa filonului arhaic prin melodia și armonia de tip modal, cadenţele şi formulele de acompaniament specifice tarafului tradiţional. Sonoritatea creată prin mânuirea meșteșugită a instrumentelor a generat o atmosferă al cărei ethos trimite la ambianţa secolului al XIX-lea.

Omogenizarea vocilor bine alese, atât a celor feminine calde, expresive, cât şi a celor bărbăteşti, cu potenţial melismatic, interpretarea sensibilă, de o mare intensitate afectivă, prezenţa scenică remarcabilă, subliniată de frumuseţea şi eleganţa vestimentaţiei tradiționale de inspirație autentic bucovineană, bucuria de a cânta, precum şi autenticitatea repertoriului au contribuit la realizarea unui concert deosebit, oferind spectatorilor o stare de înălțare sufletească și de vibrație sufletească. În final, auditoriul numeros a răsplătit interpreții cu aplauze îndelungi, îndemnându-i la un bis. S-a mai ascultat cântecul propriu-zis Trandafir de la Moldova, care a creat tuturor o evidentă stare de bună dispoziție, continuată apoi în foaierul bibliotecii prin degustarea unui pahar de vin autentic moldovenesc de la Tomești (asigurat de sponsorul evenimentului, Domeniul Viticol Țibu – administrator: inginer Mihai Țibu). E de sperat că astfel de evenimente artistice vor lua amploare şi vor stimula interesul publicului larg pentru muzica tradițională balcanică!