„Sâmbăta lui Lazăr” a reprezentat un prilej și îndemn la rugăciune pentru toți creștini iubitori de muzică psaltică, cu ocazia concertului susținut de Corul Academic Byzantion.

    Deja devenit o tradiție, concertul anual de muzică religioasă bizantină intitulat „Lumina Crucii” ne-a adus împreună, în incinta Bisericii „Sfântul Nectarie” din Iași în data de 8 aprilie 2023 – an omagial dedicat imnografilor și psalților de către Patriarhia Română.

.   

Corul s-a format în anul 1997, într-o perioadă când membrii fondatori erau elevi ai Seminarului Teologic Ortodox Liceal „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi. Numele iniţial al grupului coral a fost „Basileus“, întrucât aceasta era denumirea corului şcolii. Ansamblul de muzică bizantină Byzantion activează actualmente în Iaşi, cu binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi sub egida Universităţii de Arte „George Enescu“ din Iaşi, fiind reprezentat de către Asociaţia Culturală „Byzantion”.

    Manifestarea a fost precedată de Slujba Vecerniei Mari, cu participarea la strană a membrilor corului. Timp de aproximativ 2 ore, vocile puternice, dar calde ale membrilor Corului „Byzantion“ au răsunat în lăcaşul de cult ieșean, creând o atmosferă deosebită în duh şi rugăciune.

    Din repertoriu nu au lipsit lucrări psaltice cunoscute din perioada Postului Mare și a Săptămânii Patimilor, precum „Prohodul Domnului” dar și compoziții mai complexe și cântate mai rar, precum „Aliluia, Iată Mirele vine în miezul nopții” (pe larg) sau idiomela „Minunat este gândul cel milostiv al Mântuitorului”. Lucrările fiind semnate de autori români și greci consacrați: Macarie Ieromonahul, Dimitrie Suceveanu, Visarion Duhovnicul, Ioan Popescu-Pasărea, Iacov Protopsaltul, Gheorghios Paraskiadis.

    Repertoriul ales cu grijă ne-a purtat într-o călătorie muzicală destinată regăsirii, conștientizării, periplu ce a fost conceput în două părți diferite ca stare, dar atât de necesare în „urcușul nostru spre Înviere”. Pe parcursul concertului, am trăit multe momente frumoase și emoționante dintre care mă voi referi la câteva.

    Așteptarea plină de ardoare a publicului se citea pe chipurile tuturor, forfota dinaintea concertului destrămându-se la apariția corului, moment în care un singur fir de lumină se revărsa din ferestrele înguste, iar atmosferă solemnă era îmbrăcată de primele cuvinte ale textului ce îi poartă pe credincioși în revelatoarea călătorie muzicală. Tensiunea între pocăință și iertare, dintre priveghere și așteptarea bucuriei Învierii a fost exprimată în prima parte, prin interpretarea Troparului „Iată Mirele” (pe larg), lucrare ce se cântă în Săptămâna Patimilor, cu ocazia Deniilor.

   Partea a doua a început cu Imnul heruvic „Acum puterile cerești”. Sufletul este înduioșat până la extaz și ridicat deasupra micimii omenești. Drumul călătoriei poate fi anevoios, după cum reiese și din Stihira „Astăzi Se spânzură pe lemn” – recitare în stil ecfonetic care se cântă la Denia de Joi seara în Săptămâna Patimilor. A urmat Irmosul calofonic „Vai mie, înnegritule suflete”, un imn liturgic care îndeamnă credincioșii la trezire duhovnicească și îi invită la cultivarea sensibilității sufletești.

    Cu siguranță punctul mult așteptat al concertului a fost constituit de ultima cântare din programul concertului, „Prohodul Domnului”, cu toate cele 3 stări, cântare pe care credincioșii nu doar o ascultă, ci la care iau parte trup și suflet. Publicul așezat se ridică într-o atmosferă de solemnitate și se alătură corului, rostind aproape șoptit textul Prohodului.

    Desigur că pot fi evidențiate numeroase elemente de stilistică muzicală interpretativă, însă muzica psaltică nu asta dorește să transmită ori să fie, folosindu-se de cuvântul infuzat prin sunet pentru a ridica sufletul oamenilor tot mai sus, spre Dumnezeu.

    Corul Academic Byzantion s-a prezentat cu același profesionalism cu care ne-a obișnuit de-a lungul timpului, beneficiind de conducerea și viziunea dirijorului, lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, care se face remarcat prin sunetul de o rară calitate timbrală, tehnica vocală și sensibilitatea mereu adâncită spre adâncimile pline de substanță ale muzicii.   

   Muzica aceasta, în simplitatea (nu simplismul) și forța ei de expresie, reprezintă cea mai bună și necesară cale a regăsirii propriei ființe în contemporaneitate. Concertul a fost dedicat tuturor psalților români care și-au dedicat viața și activitatea muzicii, bisericii, credinței de-a lungul veacurilor pe meleagurile românești.

.

Teodora Butnaru, anul I, Muzicologie

Coordonator practică muzicologică: lect. univ. dr. Mihaela Balan