În seara zilei de 11 mai 2023, începând cu orele 19:00, sala „Eduard Caudella” ne primea călduros la recitalul plin de emoție al lui George Todică, un pianist de o expresivitate și pasiune aparte, o personalitate dezinvoltă care emană un aer proaspăt în rândul muzicienilor și impresionează prin tehnica frumos conturată.

.

George Todică s-a născut în anul 1993, iar cariera sa muzicală a început sub îndrumarea doamnei profesor Silvia Pânzariu în cadrul Liceului de Arte „Octav Băncilă” din Iași. Ulterior, a continuat studiul pianului în aceeași instituție la clasa profesorilor Raluca Pânzariu și Andrei Enoiu-Pânzariu. În 2010 a obținut bursa „Constantin Silvestri” care i-a facilitat studiul timp de un an la Stewart`s Melville College în Edinburgh, devenind pentru următorii 6 ani student la Royal Conservatoire of Music din Scoția.

Programul recitalului a fost deosebit de captivant prin diversitatea istorică și stilistică, alcătuind un fascinant „mozaic multicolor” de ópus-uri aparținând unor compozitori consacrați: George Enescu, Maurice Ravel, Serghei Rahmaninov și Frederic Chopin. Lucrările selectate din creațiile acestora evidențiază bogăția și varietatea extraordinară a culturilor muzicale cu tradiție îndelungată, integrând trăsături specifice muzicii românești (prin Toccata, Sarabanda și Pavana din Suita nr. 2, op. 10, de G. Enescu), rafinamentului artistic francez (Pavana pentru o infantă defunctă, de M. Ravel), virtuozității pianiștilor ruși pe baza tradiției Barocului italian (Variațiuni pe o temă de Corelli op. 42, de S. Rahmaninov), precum și elemente definitorii pentru universul Romantismului timpuriu din prima jumătate a secolului al XIX-lea (în Andante Spianato și Grande Polonaise Brillante op. 22, de F. Chopin).

Recitalul a început cu o scurtă prezentare realizată de doamna Daniela Vlad, producător și muzicolog cu o activitate îndelungată la Radio Iași, pregătind intrarea în scenă a îndrăgitului pianist ieșean George Todică și transmițând auditoriului bucuria nemărginită a reîntâlnirii într-un cadru atât de frumos organizat. Pianistul și-a prezentat el însuși lucrările, realizând analogii între conținutul muzical și diferite situații din viața cotidiană, argumentate prin impresii și gânduri personale despre experiența studiului acordat lucrărilor interpretate. Tehnica impecabilă și emoția puternică transmisă prin muzică s-au făcut remarcate prin finețea, grația dar și determinarea cu care George Todică a interpretat.

În debutul programului, pianistul a optat pentru interpretarea celor trei momente extrase din Suita nr. 2 op. 10, de G. Enescu, emanând o energie puternică în sensul transmiterii către public a bucuriei, avântului și strălucirii juvenile, caracteristice deopotrivă marelui muzician român la momentul compunerii acestei lucrări (20-22 de ani) și pianistului George Todică aflat în plină ascensiune a carierei sale artistice (29 de ani). Debutul recitalului prin selecția unor piese din creația enesciană a constituit o afirmare plină de viață și forță a apartenenței la universul muzicii românești, aspect reflectat și în maniera entuziastă de interpretare, cu aplombul și dinamismul specifice perioade de tinerețe.

În continuarea lucrării semnate de Enescu, Pavana pentru o infantă defunctă de Ravel a rezonat ca o prelungire firească a rafinamentului muzical evidențat în scriitura suitei, având trăsături comune cu delicatețea pavanei raveliene, prin limbajul de factură modală, subtilitățile armonice și sonoritatea generală specifică muzicii franceze de sfârșit de secol XIX. Compusă în 1899, lucrarea lui M. Ravel a rămas în posteritate prin frumusețea deosebită a melodiei, constituind „o evocare a unei pavane pe care o mică prințesă [Infanta] ar fi putut, în vremuri îndepărtate, să danseze la curtea spaniolă” (Benjamin Ivry, Maurice Ravel – A Life, 2000). Pavana era un dans procesional lent care s-a bucurat de o mare popularitate la curțile artistocratice din Europa secolelor XVI-XVII, inspirându-l pe Ravel să compună o lucrare cu caracter meditativ, nostalgic, fără să realizeze vreo referire specifică la povestea unei anumite prințese, fiind mai degrabă fascinat de sonoritățile muzicii spaniole cu caracter melancolic, introvertit.

A treia lucrare a recitalului, Variațiuni pe o temă de Corelli de S. Rahmaninov, a debutat prin expunerea simplă, diafană a ideii muzicale de bază din Follia compozitorului italian din perioada Barocului, într-o atmosferă calmă, sobră și lirică. Caracterul inițial al temei se intensifică datorită scriiturii din ce în ce mai complexe, dobândind treptat sonorități romantice, prin acel patos specific și dramatism susținut pe plan armonic. Tempo-ul variază de la o mișcare la alta, generând constraste expresive și etape de cumulare a tensiunii până la atingerea punctului culminant. Variațiunile constituie un gen predilect al lui S. Rahmaninov, care explorează resursele și potențialul unor teme celebre prin realizarea unui discurs cu rezonanțe ample, parcurs sinuos, de la momentele poetice spre secțiunile de virtuozitate vertiginoasă. Prin abilitățile tehnice dobândite și forța trăirilor artistice, pianistul George Todică a construit o interpretare memorabilă a acestei lucrări provocatoare pentru soliștii din întreaga lume.

Ultima lucrare inclusă în programul recitalului a fost Andante Spianato și Grande Polonaise Brillante op. 22, de F. Chopin. Prima secțiune are un caracter meditativ, visător, ca o introducere ce pregătește Grande Polonaise Brillante, una dintre cele mai strălucitoare lucrări inspirate din dansurile populare în creația lui Chopin. Melodica bogat ornamentată, scriitura densă, ritmul de origine dansantă, armonia cu subtilități cromatice, toate acestea conferă lucrării un grad ridicat de dificultate interpretativă și o pregnanță deosebită a caracterului specific genului de poloneză. Dispunerea acestei lucrări în finalul evenimentului a determinat un final „briliant”, de impact, cu rol concluziv în cadrul recitalului, oferind spectatorilor un adevărat regal de muzică bună, diversă și consistentă la nivel semantic.

Finalul recitalului a reprezentat revenirea la lumea reală, distinctă de universul creat de interpret, iar aplauzele au fost pe măsura reprezentației artistice, pline de vigoare. Cu siguranță participarea la acest eveniment poate deschide noi orizonturi, fie că vorbim de artiști la început de drum care au nevoie de motivație, fie de persoane care nu studiază muzica, însă au o pasiune deosebită pentru cunoașterea unor noi dimensiuni sonore.

.

Miriam Ioana Obadă, anul II, Muzicologie

Coordonator Practică muzicologică: lect. univ. dr. Mihaela Balan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *