Vineri, 19 mai 2023, în sala „Calistrat Hogaș”, din Piatra Neamț, începând cu orele 17:00, a avut loc recitalul Vocal Nordic Intermezzo – Grieg, Enescu and Friends, a cărui protagoniști au fost Dragoș Andrei Cantea (pian), Olena Androsiuk (soprană), Cezara Fantu (actriță).

Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saecularie” și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, Extensia Piatra-Neamț, fiind parte a Stagiunii muzicale 2022-2023.

.       

Evenimentul Vocal Nordic Intermezzo – Grieg, Enescu and Friends reprezintă o colaborare interdisciplinară a cântului, artei pianistice, dramaturgiei și literaturii din spațiile culturale apartenente României și Norvegiei.

Programul a vizat un recital oratoric cu selecții din creații literare de Mihai Eminescu și Henrik Ibsen, intercalate cu lucrări muzicale de George Enescu, Constantin Silvestri, Edvard Grieg și Eyvind Alnæs.

Dragoș Andrei Cantea este un cunoscut muzician ieșean cu multiple preocupări artistice și de management cultural, activând ca pianist concertist, director artistic al festivalului CLASSIX, antreprenor deosebit de implicat în evenimentele culturale din România și străinătate, fiind totodată și cadru universitar cu rezidența permanentă în Norvegia.

Olena Androsiuk este soprană de origine ucraineană, născută la Lvov. A urmat studiile în cadrul Academiei de muzică din Cluj, unde și-a perfecționat tehnica de canto, precum și abilitățile de interpretare artistică într-un număr mare de cursuri de măiestrie.

Cezara Fantu este actor profesionist la Ateneul Național din Iași, studiind în paralel psihologia ca doctorandă și cercetătoare în domeniul terapiei prin artă. Pentru ea, teatrul reprezintă „o meditație socială asupra condiției umane și a întâmplărilor din timpurile noastre care ne ating cel mai mult”.

Concertul a debutat cu două lucrări pentru pian solo: prima compusă de Heitor Villa-Lobos, numit de Dragoș Cantea „un George Enescu al Braziliei”, din creația căruia am audiat piesa intitulată Valsa da dor, cu sonorități și maniere stilistice deosebit de sugestive pentru muzica specifică Braziliei. A doua lucrare a fost o miniatură din „Piesele Lirice” compuse de Edvard Grieg, un al creator care a valorificat resursele tradiționale ale culturii muzicale de origine, fiind considerat „un Enescu al Țărilor Nordice”. Lucrarea creează o atmosferă poetică, de contemplație, care invită publicul să dea frâu liber imaginației pe baza armoniilor atât de plastic concepute de către compozitorul norvegian.

.

A urmat un moment compus din: poezia Halucinația interioară din „La scara 1/1”, semnată de Nina Cassian, ale cărei versuri conțin o morală ascunsă: „când o să ne scoatem ochii din pantofi”, sugerând ideea că de multe ori uităm să privim în jur, ne pierdem în lucrurile cotidiene și uităm de oameni.

Recitalul a continuat cu muzica lui Edvard Grieg din ciclul „Piese lirice”, printr-o altă miniatură, intitulată Călătorul singuratic, un moment cu o încărcătură sufletească aparte și o trăire intensă potențată de Cezara Fantu, care a recitat Orgoliul Copacului, o poezie ce descrie viața unui pom „înjoșit sub ochii soarelui”.

.

Au urmat patru lied-uri din creația lui Edvard  Grieg, Ved Rondame, Jeg elsker dig, Cântecul lui Solveig și En svane, în cadrul cărora pianistul Dragoș Cantea a conturat o ambianță sonoră sugestivă pentru trăirea intensă a fiecărui moment muzical, iar emoțiile transmise de soprana Olena Androsiuk au lăsat publicul fără suflare, de parcă timpul ar fi stat în loc.

.

Compozitorul Eyvind Alnæs este un succesor al lui Grieg, mai puțin cunoscut publicului din prezent. În legătură cu lied-ul Ultima călătorie, Dragoș Cantea ne-a mărtujrisit că „este plăcerea lui vinovată”. Miniatura descrie curajul de a călători pe mare și de a vibra la forța existențială a prezentului, deoarece în orice moment se poate încheia tragic.

O combinație neașteptată a fost realizată între poezia Peer Gynt scrisă de Henrik Ibsen și muzica lui George Enescu din cunoscutul moment Carillon Nocturne extras din suita „Pièces impromptues” op. 18, carillon-ul fiind un instrument care există doar în anumite catedrale ale Europei occidentale, ale cărui sonorități l-au fascinat pe Enescu și l-au determinat să transpună rezonanțele acestuia cu ajutorul pianului. Poezia descrie viața locuitorilor nordici și lupta lor continuă cu mediul aspru, cu natura capricioasă, cu destinul.

La mijlocul recitalului am audiat un tribut adus Ucrainei prin două lucrări melancolice și dramatice, Aria lui Pannochka compusă de Mykhailo Verykivsky, din opera „Viy” și Lună, rog nu străluci din creația lui Mykola Lysenko, două momente vibrante, pline de trăiri interiorizate.

.

A urmat o nouă fuziune artistică între poezie și muzică, prin versurile poemului Glossă de Mihai Eminescu însoțite de fragmente selectate de Dragoș Camtea din suita Impresii de la țară de Marțian Negrea. Momentul a constituit punctul culminant al serii, având un impact deosebit de puternic asupra publicului care a aplaudat îndelung.

Ulterior, am audiat unul din cele 7 Chansons pe versuri de Clément Marot compuse de George Enescu, Estrene à Anne, care a fost interpretat cu o claritate aparte, evidențiind accentele poetice ale limbii franceze vechi.

Piesele de inspirație folclorică Ochii albaștrii-s drăgălași din creația lui Eduard Caudella și Bagă, Doamne, luna-n nor… de Tiberiu Brediceanu au încântat publicul prin accesibilitatea și frumusețea lor melodică, determinată prin valorificarea temelor populare românești, însoțite de un acompaniament pianistic simplu, adecvat contextului.

.

Surpriza serii a fost constituită de apariția pianistei Grace Jee Eun Oh, invitată din Coreea de Sud, care a interpretat alături de Dragoș Cantea două lucrări la patru mâini. Prima creație a fost Dans Norvegian nr. 2 la patru mâini, de Edvard Grieg, iar ultima lucrare a fost Tico-Tico no fubà, semnată de compozitorul brazilian Zequinha de Abreu.

.

Evenimentul organizat la Piatra Neamț a fost cu adevărat reușit, ce a făcut publicul să fie atent pe parcursul întregului recital. Din păcate, majoritatea spectatorilor au fost de vârste înainte, datorită promovării aproape inexistente pe rețelele de socializare, dar și din cauza lipsei de interes a publicului tânăr.

.

Sorana Dascălu, Master anul II, Muzicologie

Coordonator Practică muzicologică: lect. univ. dr. Mihaela Balan