În seara zilei de 23 Aprilie, începând cu orele 19:00, sala Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași a fost martora unui eveniment muzical cu totul special. Sub bagheta dirijorului conf. univ. dr. Bogdan Chiroșcă, Orchestra de Muzică Contemporană a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași a susținut un concert extraordinar, inedit pentru publicul ieșean, datorită programului care a cuprins trei lucrări moderne, aparținând culturii muzicale a secolelor XX-XXI: Dansuri populare românești de Béla Bartók, Concertul pentru pian, orchestră și combo de jazz „Lumis” de Teodor Amarandei și Sinfonietta de Roman Vlad.

.

Concertul a început cu o incursiune în folclorul românesc, prin suita de Dansuri populare românești de Béla Bartók. Compus în 1915, ciclul a fost destinat inițial interpretării la pian, având ca număr de catalog Sz. 56, BB 76 și reprezentând un exemplu notabil al utilizării scriiturii modale în muzica lui Bartók. Mai târziu, în 1917, dansurile au fost orchestrate pentru ansamblu mic, fiind catalogate cu număr diferit de către muzicologi (Sz. 68, BB 76). Ciclul reflectă influențele muzicii populare românești, în care modurile specifice și ritmurile tradiționale sunt valorificate și tratate dintr-o perspectivă academică. Fiecare dans din suită prezintă caracteristici modale specifice, oferind o varietate de atmosfere și expresii artistice. Piese tradiționale precum „Jocul cu bâta” și „Brâul” au fost transpuse de compozitorul maghiar în sonorități orchestrale cu ritmuri specifice și melodii autentice, extrase din practicile și obiceiurile populare din diferite regiuni românești, aducând un omagiu bogăției culturale a țării noastre.

Un moment îndelung așteptat a fost Concertul pentru pian, orchestră și combo de jazz „Lumis”, de Teodor Amarandei, o lucrare interpretată în primă audiție și prezentată publicului ieșean prin frumoasa colaborare dintre membrii colectivului academic din cadrul Universității Naționale de Arte din Iași. Solistul serii a fost tânărul pianist ieșean Mario Victor Lucaci, elev la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, la clasa lect. univ. dr. Roxana Ota, recent revenit de la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală de la Craiova, unde a obținut premiul I. Deși este elev în clasa a XI-a, acesta a dovedit un talent muzical excepțional, fiind apreciat pe scenele din România și din străinătate pentru tehnica sa excepțională și virtuozitatea pianistică uimitoare.

Compozitorul Teodor Amarandei activează în prezent ca lect. univ. la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice din cadrul UNAGE Iași, specializarea Compoziție jazz și muzică ușoară. Lucrarea pe care am avut ocazia să o audiem a fost compusă în cadrul studiilor doctorale, finalizate în 2023 cu „Concertul pentru pian, orchestră și combo de jazz Lumis”. Concertul îmbină stiluri jazzistice variate cu tehnici clasice de compoziție, la care se adaugă și efecte sonore electronice. Alegerea unui gen concertant poate părea neobișnuită în contextul muzicii de jazz, însă pentru Teodor Amarandei a fost o decizie provocatoare și ofertantă. Ritmurile energice, modalismul melodic și suportul armonic specific jazz-ului se împletesc cu tonalitatea lărgite și sonoritățile novatoare ale limbajului muzical occidental contemporan, fuzionând într-o creație complexă, stimulativă atât pentru solist, cât și pentru instrumentiștii ansamblului. Titlul „Lumis” se referă la juxtapunerea inedită a unor elemente opuse, aflate în raport de contradicție și complementaritate în egală măsură. Lumina și întunericul sunt percepute ca o unitate, nu ca o antiteză, cele două entități fiind interdependente. Pe de altă parte, aluzia la vraja „Lumos” din seria filmelor „Harry Potter” ne dezvăluie latura ludică a compozitorului, pasionată de povești captivante și efecte inedite de strălucire, bucurie și magie sonoră.

În lumina reflectoarelor și în mijlocul sonorităților live, pline de vitalitate și vibrație, „Lumis” a fost mai mult decât un concert – a devenit o călătorie muzicală fascinantă, care a ținut publicul „prins” în succesiunea de momente care alcătuiesc lucrarea, conectat la prezent pentru a urmări cu atenție temele, secțiunile, contrastele, culminațiile, culorile sonore.

Ultima lucrare din programul serii a fost Sinfonietta de Roman Vlad, care a dus mai departe periplul muzical infuzat de sonorități românești de la folcloric la jazz prin influențe stilistice neașteptate din muzica vest-europeană: ordine și claritate clasică, elemente de scriitură barocă, momente de efuziune romantică, sinteză echilibrată în manieră neoclasică și sonorități moderne.

Născut la Cernăuți, în Ucraina, Roman Vlad a fost compozitor, pianist și muzicolog cu o carieră impresionantă. Și-a început studiile muzicale în România, iar apoi s-a mutat în Italia, la Roma, unde și-a continuat educația, devenind cetățean italian în 1951. Cariera sa a fost impresionantă și în ceea ce privește activitatea managerială, fiind director artistic al unor instituții muzicale de prestigiu, cum ar fi Accademia Filarmonica Romana, Teatrul Comunal din Florența, Opera din Roma și al faimosului teatru La Scala din Milano. A primit numeroase distincții, inclusiv titlul de Doctor Honoris Causa, la București și Iași. A compus, de asemenea, coloane sonore pentru numeroase de filme, iar în 1950 a fost onorat cu premiul Nastro d’Argento pentru muzica sa cinematografică.  

Compusă în 1941 și distinsă cu Premiul I al Concursului „George Enescu” în 1943, Sinfonietta are trei părți în care predomină câte un anumit instrument solist. Astfel, în prima parte se evidențiază viola, secțiunea centrală numită Doină estecondusă de către clarinetul în la, iar cea de-a treia parte are ca instrument principal vioara.

Orchestra de muzică contemporană a Universității Naționale de Arte „George Enescu” a fost la înălțimea programului abordat, atât prin precizie și omogenitate, cât și prin sensibilitate la conținutul partiturilor interpretate. Dirijorul Bogdan Chiroșcă a reușit o performanță deosebită prin pregătirea orchestrei într-un timp scurt și aducerea pe scenă a trei lucrări provocatoare, demonstrând un nivel excepțional de măiestrie artistică, dedicare și expresivitate. Reacția entuziastă a audienței, manifestată prin aplauze furtunoase și aclamații admirative evidențiază impactul pe care acest concert l-a avut asupra celor prezenți, confirmând rezultatul colaborării de succes dintre membrii orchestrei, solist, dirijor și compozitor.

.

Teodora Butnaru, anul II, Muzicologie

Prof. coordonator: lect. univ. Mihaela Balan