Marele istoric român, critic literar, om politic și profesor universitar Nicolae Iorga (1871-1940), acum mai bine jumătate de veac, spunea: „Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii, e ca un copil care nu își cunoaște părinții”. Prin această cunoaștere a originilor, compozitorii, muzicologii, dirijorii și interpreții români ai anilor ’70, au dedicat o perioadă de comemorare a marilor compozitori din perioade istorice diferite, dar și din prezent. Evenimentul, cu denumirea inițială Săptămâna muzicii românești, s-a desfășurat pentru prima dată în 1973 și a continuat până astăzi, devenind Festivalul muzicii românești, ajungând la cea de-a XXIII-a ediție.
În data de 14 octombrie 2021, la ora 19, cu ocazia prăznuirii Preacuvioasei Maici Parascheva de la Iași, ocrotitoarea Moldovei, a avut loc un concert deosebit de muzică sacră, în care s-au interpretat lucrări consacrate ale compozitorilor români preocupați de îmbogățirea repertoriului coral religios. Programul, ales cu mare grijă, a imortalizat momente importante din Sfânta Liturghie de la Ectenia Mare, până la momentul Chinonicului: Paul Constantinescu (1909-1963) – Rugăciune; Doru Popovici (1932-2019) – Două imnuri bizantine; Achim Stoia (1910-1973) – Sfinte Dumnezeule, Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva; Gavriil Musicescu (1847-1903) – Heruvic. Ca pre Împăratul; Concertul II;Sabin Drăgoi (1894-1968) – Pre Tine; Nicolae Lungu (1900-1993) – De tine se bucură; Vasile Spătărelu (1938-2005) – Pentru Tine, Doamne și Sabin Păutza (n. 1943) – Tatăl nostru.
Succesiunea lucrărilor a fost concepută după principiile desfășurării momentelor din cadrul Sfintei Liturghii din ritul ortodox, conturând un program unitar, închegat și totodată variat din punct de vedere al stilurilor componistice și al stărilor spirituale generate în funcție de caracterul introvertit sau extrovertit. De asemenea, echilibrul concertului a fost creat prin alternarea partiturilor de o complexitate ridicată cu lucrări mai accesibile, care vizează în mod special o adresabilitate largă a conținutului sonor. Astfel, polifonia imitativă, densitatea cromatică, limbajul modal sau tono-modal constituie elemente distinctive pentru măiestria unor compozitori precum Paul Constantinescu, Doru Popovici, Gavriil Musicescu, în timp ce sonoritățile preponderent diatonice, scriitura mai aerisită, cu accent pe evidențierea liniilor melodice sau structurile verticale determină o viziune mai apropiată de cântările obișnuite din cadrul serviciilor religioase, după cum am observat în creațiile semnate de Nicolae Lungu, Achim Stoia, Vasile Spătărelu. Toate lucrările audiate sunt adresate formațiilor corale mixte, având la bază ehurile (din gr.), glasurile (din slav.) specifice tradiției bizantine, fiind armonizate de compozitori consacrați, ce pătrunseseră în tainele muzicii tono-modale. Concertul II (Înnoiește-te, noule Ierusalime) de Gavriil Musicescu este o lucrare corală cu particularități stilistice determinate de divizarea scriiturii la 8 voci, polifonia imitativă și liberă, alternarea momentelor solo cu cele de tutti ș.a.). Concertul a fost interpretat în primă audiție pe 23 aprilie 1887, când s-a sfințit Catedrala Mitropolitană din Iași, de către 12 arhierei, avându-l în frunte pe mitropolitul Moldovei, Iosiv Naniescu[1].
Evenimentul, din pricina condițiilor pandemice nefavorabile, a avut din păcate un număr restrâns de spectatori, iar concertul a avut altă locație de desfășurare (Casa Balș, sala „Eduard Caudella”) față de anii precedenți, când concertele de acest gen aveau loc la Catedrala Mitropolitană din Iași. Corul academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” este un ansamblu vocal de tradiție, condus cu delicatețe și măiestrie de lect. univ. dr. Bogdan Cojocaru, din anul 2021. Deși situația epidemiologică din prezent impune purtarea măștilor de protecție, ce au consecințe vizibile asupra emisiei vocale și a pronunției textului, membrii corului au reușit să interpreteze partiturile lucrărilor cu profesionalism, redând ambianța sonoră corespunzătoare fiecărui moment subliniat. Prin acuratețea intonațională, sincronizarea vocilor și dinamica echilibrată, corul Filarmonicii ne arată puterea de nestăvilit a muzicii, forța acesteia de a uni sufletele oamenilor, oferindu-ne bucuria unui concert live în aceste vremuri dificile.
Concertul coral religios din cadrul Festivalului Muzicii Românești din acest an ne-a oferit un dar valoros – un prilej de liniștire și deconectare de la contextul actual, permițând publicului șansa de a fi participanți direcți la transpunerea artistică a Sfintei Liturghii sub forma acestui eveniment remarcabil. Dirijorul Bogdan Cojocariu a clădit o veritabilă construcție sonoră prin concepția muzicală și viziunea dirijorală, prin gesturi expresive și indicații clare, evidențiind măiestria și talentul său artistic.
Finalul concertului a fost unui deosebit, prin audierea Troparului Sfintei Preacuvioasei Maici Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, îndemnând credincioșii să își dedice sufletul rugăciunii pentru a cere ocrotire de la Dumnezeu atât în viața personală, dar și în cea a comunității.
[1] https://ansamblulmitropolitaniasi.ro/sfintirea-catedralei-mitropolitane-din-iasi-moment-de-demnitate-nationala-si-evlavie-crestina (accesat 22.10.2021)
Robert Burcă, anul II Muzicologie
