Ediția a XXIII-a din cadrul Festivalului Muzicii Românești a debutat în Sala studio „Anton Diaconu” a Universității Naționale de Arte „George Enescu” cu un laborator vocal intitulat „Pe urmele lui Laurențiu Profeta”. Evenimentul a avut loc pe data de 14 octombrie, la ora 12:00, atrăgând atât interpreți ai artei cântului vocal și cadre didactice avizate, cât și studenți și tineri artiști dornici în a-l explora pe Laurențiu Profeta, nume sonor în istoria compozitorilor români.

În deschiderea evenimentului, lect. univ. dr. Mihaela Loredana Gârlea a susținut o prelegere cu privire la moștenirea și importanța compozitorului, dar și tratarea și înțelegerea aspectelor fundamentale în creionarea profilului unui interpret de succes. Astfel, în viziunea acesteia, înțelegerea partiturii, relația dintre codul scris și interpret, însoțită de curiozitatea și aspirația către o pregătire muzicală riguroasă, constituie baza esențială pentru ceea ce semnifică un adevărat artist interpret.

Aspectele punctate concis de către doamna Gârlea sunt validate de însăși experiența sa vastă în domeniul interpretării vocale. Interpretă de jazz, muzică ușoară și alte genuri vocale, aceasta a susținut sute de concerte și recitaluri pe numeroase scene de mare importanță. Concomitent, aceasta s-a dedicat artei pedagogice, căpătând o vastă experiență, îmbogățită de-a lungul timpului prin pregătirea generațiilor de tineri talentați.

De ce Laurențiu Profeta? Răspunsul la această întrebare poate fi validat de cariera componistică prolifică, aceasta însumând peste 280 de cântece de muzică ușoară, o parte însemnată devenind șlagăre ale multor generații, cântece desprinse de ireversibilitatea trecerii timpului. Spiritul său creator însoțit de o nesecată inspirație l-a făcut să exploreze mai multe „făgașe”, astfel adresându-se unui public larg, de la copii și până la adulți. Creația sa constă în cântece de muzică ușoară, piese corale, operă pentru copii, alături de care se află și compoziții pentru muzică de film. Toate aceste genuri care i-au oferit șansa manifestării inspirației componistice sunt marcate de profunzimea semnificațiilor, trasând un drum aparte către lumea înțelesurilor subtile, accesibile unui public vast.

Cele trei piese propuse în cadrul laboratorului au fost alese din colecția de cântece a lui Laurențiu Profeta: „Vin` la mama de mă cere”, „Ciocănitoarea” și „El Grego”. Toate momentele au beneficiat de acompaniamentul oferit de asist. univ. dr. Paul Pintilie, un pianist desărvârșit în redarea clară a materialului instrumental, contribuind la autenticitatea fiecărei prestații muzicale.

Prima piesă a fost interpretată de Alexandra Dumitriana Haidău, care a oferit o viziune deosebită, printr-o raportare personală față de trăsăturile fundamentale ale stilului compozitorului, aspect dovedit și prin adaptarea textului și a momentelor improvizatorice în raport cu posibilitățile tehnice vocale și interpretative personale. Aspectele tratate au avut în prim plan atenția sporită ce trebuie acordată dicției și versificației care să corespundă cu textul original al lucrării, modul de execuție corectă al vocalizelor, prin dozarea aerului în funcție de fiecare consoană și sublinirea rolului vital al antrenamentului vocal zilnic, nu doar înainte de reprezentații. Tot aici au fost discutate și explicate problemele cotidiene ale cântăreților precum lipsa umidității, dozajul aerului, tensionarea, emoțiile și adoptarea unei alimentații corespunzătoare, oferindu-ni-se soluții pentru rezolvarea acestora. În viziunea doamnei Gârlea, profesionalismul cere o atenție crescută la detalii, dar și o responsabiltate atât față de instrumentul propriu, cât și față de opera compozitorului și pentru publicul care intră în contact cu aceasta.

Cea de-a doua piesă adusă în atenția auditorilor poate fi încadrată sub semnul muzicii ilustrative, a jazz-ului în maniera componistică a lui Laurențiu Profeta. Intitulată sugestiv „Ciocănitoarea”, lucrarea a fost interpretată cu măiestrie de studenta Simona Schipor, care a reușit să redea într-o manieră cu totul aparte sensurile ascunse ale cântecului, executând cu măiestrie momentele de improvizație și egalizând un ambitus vocal greu accesibil multor interpreți. Căutarea subtextului, puterea de sugestie, evocarea emoțiilor prin raportarea la propria sensibilitate interpretativă și asumarea pe deplin a momentului s-au contopit în interpretarea solistei, fapt ce a stârnit aplauze furtunoase în rândurile spectactorilor.

Ultimul cântec, „El Grego” a fost adus la viață prin interpretarea Dianei Maria Rogojină, creionând un întreg pastel de înțelesuri profunde, marcat de sensibilitate, prin prisma unor cerințe de redare a discursului vocal, cântul propriu-zis fiind împletit ingenios cu momente de declamație. Sub aspectul tehnicii vocale, doamna Mihaela Gârlea a punctat diferența dintre registele vocale și metodele prin care acestea pot fi omogenizate, evitarea leziunilor vocale cu ajutorul studiului corect, alături de poziționarea și metodele de execuție ale declamației vocale. Toate acestea, asociate cu receptivitatea interpretei și spiritul său unic de redare a materialului muzical, au contribuit la evidențierea importanței unui astfel de eveniment.

În concluzie, laboratorul vocal s-a dovedit  a fi o ocazie unică, oferită spre a descoperi creația și specificul gândirii muzicale a lui Laurențiu Profeta, personalitate artistică marcantă în dezvoltarea și afirmarea muzicii românești. Totodată vastitatea și nenumăratele capodopere ale compozitorilor locali trebuie să ne provoace și să ne îndemne spre a le descoperi în profunzimea semnificațiilor lor, având de partea noastră tinerețea, entuziasmul și mijloacele optime.

George Coman, Master anul I, Muzicologie

Leave a Reply

Your email address will not be published.