Seara zilei de 4 iunie 2025, a marcat o etapă definitorie în drumul artistic al absolvenților specializării Dirijat Cor Academic din cadrul Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Studenții de la clasa conf. univ. dr. George Dumitriu au pășit pe scena din sala „Henri Coandă” a Palatului Culturii din Iași, unde au avut deosebita ocazie de a-și valorifica talentul interpretativ-dirijoral, modelat și șlefuit cu ajutorul mentorului lor pe parcursul anilor de studiu.
Având corul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași sub propria “baghetă”, fiecare tânăr absolvent și-a pus în valoare cunoștințele, simțul estetic și stilistic, demonstrând dăruirea și dragostea investită în practicarea acestei arte și determinând emoții adânci în rândul auditorilor, încununate de introspecție și sensibilitate.
Evenimentul a fost atractiv, cuprinzător și deosebit de prețios, datorită programului consistent, provocator și variat din punct de vedere tematic. Însumând 15 lucrări corale a cappella sau cu acompaniament de pian, succesiunea partiturilor semnate de iluștri maeștri ai compoziției a acoperit diferite etape istorice ale culturii muzicale europene și românești deopotrivă, pornind de la Baroc și ajungând până în zilele noastre.
.
În prima parte a concertului s-a conturat un tablou sonor bazat pe valorile tradiționale naționale precum credința, ethos-ul popular ori pasiunea pentru poezie, literatură, artele plastice. Imaginația, afectivitatea și modul de receptare al ascultătorilor au fost stimulate printr-un șirag de ópus-uri cu o deosebită valoare expresivă. Astfel, au fost realizate imagini sonore inspirate din viața rurală, simplă, „zugrăvită” în plan muzical prin culori pastelate care au sugerat diferitele ipostaze din viața de la sat. Abordate vizual în picturile celebrilor artiști plastici, precum Nicolae Grigorescu (1838-1907), Ștefan Luchian (1868-1916), Gheorghe Pttrașcu (1872-1949), ș. m. a., acestea au prins viață în conștiința publicului prezent la concert.
Deschiderea evenimentului i-a adus la pupitru pe doi dintre absolvenții ciclului de master din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Astfel, studenții Constantin Piftor și Irina Maria Zbranca-Niga au abordat, într-o viziune interpretativă originală, două dintre cele mai importante aspecte ale culturii românești: folclorul și credința. Prima lucrare, Lioara de Constantin Rîpă (n. 1938), a fost dirijată de Constantin Piftor, constituind o partitură corală aerisită din punct de vedere melodic și armonic, cu o scriitură clară, tratată prin unison si polifonie imitativă, diversificată uneori prin îmbinarea structurii binare cu cea ternară.
Imaginea obiceiului de primăvară practicat în Bihor de tinerii necăsătoriți, este întregită de ipostaza omului smerit aflat în cămara propriului suflet. Partitura Ochiul inimii mele, asemănătoare poemului Rugăciune, este o formă de manifestare a iubirii pentru Dumnezeu și de preacinstire adresată Fecioarei Maria. Asemenea scriitorului Mihai Eminescu (1850-1889), compozitorul și preotul Augustin Bena (1880-1962) zugrăvește, prin sunete armonioase, chipul Maicii Domnului Iisus văzut de credincioșii creștini. Irina Maria Zbranca-Niga ne-a comunicat faptul că această lucrare „se bazează pe valoarea expresivă profundă și pe relevanța ei în contextul spiritualității românești și al repertoriului coral autohton. Textul exprimă o rugăciune personală, intensă și smerită, iar muzica lui Augustin Bena îmbină rafinamentul armonic cu o simplitate emoțională profundă, făcând posibilă o conexiune directă între interpret și auditoriu.”
În perioadele dintre cele patru mari posturi de peste an, zilele de sărbătoare în lumea rurală, după Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, erau marcate prin diferite manifestări socio-umane. Astfel, imaginea dinamică a unei după-amiezi la joc este ilustrată muzical prin compoziția Sârba pe loc semnată de Gheorghe Danga (1905-1959). Atmosfera pe care o creează lucrarea pentru ansamblu coral, în viziunea interpretativă a lui Constantin Piftor, „promovează și evidențiază un dans originar din spațiul balcano-carpatic, folclorul românesc, tradiția sonoră a lăutarilor, intervențiile imitativ-contrapunctice de pe parcurs și caracterul energic cu final efervescent, oferind esența manifestărilor din mediul rural.”
Cu aceste trei ópus-uri s-a încheiat evoluția artistică a celor doi absolvenți ai ciclului de masterat, îndrumați de conf. univ. dr. George Dumitriu. Emoțiile și dăruirea pentru cântul coral s-au materializat printr-un act măreț: conducerea corului universității ieșene în cadrul unui concert care va rămâne veșnic în sufletul și conștiința lor artistică.
Întregirea contextului cu specific românesc, conturat prin lucrările abordate de Constantin Piftor și Irina Maria Zbranca-Niga, a fost posibilă prin adăugarea unor partituri ilustrative ori inspirate de literatură. Din cadrul studiilor de licență, studenții absolvenți ai specializării Dirijat Cor Academic care au avut sub baghetă corul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași au fost Diana-Elena Bolog, Elisabeta Candreanu și Debora Arnăutu.
Ca rezultat al celor patru ani de studiu, ansamblul coral a fost condus cu multă pasiune de către cele trei tinere dirijoare, care au abordat un repertoriu complex și dificil, ce va rămâne o piatră de căpătâi în cariera lor artistică aflată în plină ascensiune. Fiecare dintre ele și-a exprimat motivele pentru care au ales piesele interpretate în seara concertului, pe care aș dori să le consemnez în acest text:
Diana-Elena Bolog: „Am ales un repertoriu divers, atât prin curentele stilistice, cât și prin caracter, dorind să reflecte cunoștințele pe care le-am dobândit pe parcursul acestor patru ani de studii și, totodată, să ilustreze frumusețea și complexitatea cântului coral, conferind în același timp și publicului o experiență deosebită.”
Elisabeta Candreanu: „Dirijatul este o formă de rugăciune, de dăruire, un mod prin care pot exprima ceea ce am primit de la Dumnezeu. Am ales pentru acest concert lucrări care mă definesc: sensibile, pline de lumină, de introspecție, și de credință, fiind o formă de recunoștință dedicată tuturor celor care m-au sprijinit și, mai presus de toate, lui Dumnezeu.”
Debora Arnăutu: „Această selecție repertorială nu este întâmplătoare: ea aduce în prim-plan o diversitate stilistică majoră și o complexitate dirijorală reală. Fiecare lucrare implică o abordare diferită a gesticii, a frazării, a relației cu textul și expresia sonoră. De la suplețea și mobilitatea necesară în spiritual, la rigoarea dramatică a lui Schnittke, de la libertatea ritmică specifică folclorului, la precizia monumentală a Barocului haendelian, acest program este o încercare de a pune în lumină nu doar bogăția muzicii corale, ci și maturizarea unei viziuni dirijorale aflate în continuă devenire.”
Completarea primei părți a concertului, axată pe muzică românească, a fost realizată prin adăugarea a patru lucrări semnificative. Lucrarea Morarul de Dumitru Georgescu Kiriac (1866-1928), coordonată dirijoral de Diana-Elena Bolog, a deschis succesiunea pieselor dirijate de cele trei absolvente prin ilustrarea imaginii morarului aflat în plină activitate.
Consacrata compoziție Floare Albastră, semnată de Vasile Spătărelu (1938-2005) și bazată pe versurile lui Mihai Eminescu a reînviat, sub bagheta Elisabetei Candreanu, sentimentele de iubire și nostalgie în inimile ascultătorilor. Momentul solistic emoționant, în interpretarea Milenei Sălbatecu – studentă în anul II la specializarea Muzică – a impulsionat publicul să reflecteze asupra sentimentului pur, sincer și imposibil de îngrădit: iubirea.
Partitura în care s-a remarcat discursul eului liric feminin în viziune eminesciană a fost urmată de lucrarea Suită din Țara Oașului compusă de Dariu Pop (1887-1965). Succesiunea de momente corale, prin stilistica dirijorală a studentei Debora Arnăutu, a ilustrat cu fidelitate tradiția muzical-folclorică din nordul Transilvaniei (județele Maramureș și Satu Mare). La consolidarea acestei imagini a contribuit semnificativ studenta Diana Gațcan – anul III, Muzică religioasă – prin momentele solistice doinite, în tempo rubato.
Sentimentul care nu poate fi exprimat terminologic în alte limbi a fost imortalizat de studenta Diana-Elena Bolog datorită viziunii dirijorale asupra partiturii Dorul de Constantin I. Baciu (1885-1959). Lucrarea corală a mișcat publicul prezent. Interpretarea solistică delicată a studentei Miriam-Ioana Obadă –anul IV, specializarea Muzicologie – împreună cu acompaniamentul pianistic realizat de lect. univ. dr. Mădălina Busuioc, au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluției repertoriului românesc din secolele XIX și XX.
În prima parte a concertului alcătuită din cele șapte partituri semnate de muzicieni români, cei cinci dirijori au dorit să valorifice sentimentele caracteristice poporului care a dat adevărate valori pentru întreaga lume. Iubirea, bucuria sau dorul, surprinse sonor în aceste lucrări au dovedit dragostea interpreților pentru valorile naționale, culturale și tradiționale, prin abordarea lucrărilor semnate de diferiți compozitori.
Trecerea de la repertoriul românesc spre cel universal s-a produs prin lucrarea Privighetoarea de Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893), evocând sonoritățile specifice zonei din apropierea Munților Urali datorită sugestiilor melodice de tip modal și armoniilor desprinse din spațiul eclesiastic. Partitura a beneficiat de o apreciere deosebită din partea publicului, care a aplaudat îndelung momentul ales și coordonat de studenta Elisabeta Candreanu.
Traseul internațional al programului a vizat în special piesele cu text religios. Astfel, prin sonoritățile partiturii Ride the chariot s-a ajuns în spațiul culturii muzicale americane. Datorită intervențiilor solistice ale studentei Milena Sălbatecu și a conducerii dirijorale realizată de absolventa Debora Arnăutu, s-au valorificat nu doar particularitățile muzicale ale genului negro spiritual, dar și viziunea componistică a aranjorului William Henry Smith (1908-1944).
De la contextul controversat al muzicii gospel, rezultată prin fuziunea tradiției îndepărtate a Bisericii Romano-Catolice și sonoritățile jazz, s-a realizat trecerea spre sonoritatea austeră a liniilor melodice gregoriene, armonizate într-o manieră simplă, dar plină de tensiune și expresivitate. Lucrarea Northern Lights de Ola Gjeilo (n. 1978) valorifică prin melodica simplă și armoniile deosebite, două stihuri în limba latină regăsite în Vulgata, mai exact în capitolul 6, versetele 3 și 4a, din cartea Cântarea Cântărilor (cunoscută și sub numele de Cântarea lui Solomon). Absolventa Diana Bolog a reușit să accentueze, prin gestica dirijorală, importanța imnologiei latine ce stă la baza multor lucrări muzicale.
Aceste influențe ale Bisericii Apusene s-au răsfrânt și pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Astfel, printre lucrările corale, se remarcă partitura The Light of Glory a compozitorului Joseph M. Martin (n. 1959). Prin bagheta Elisabetei Candreanu, sonoritățile simple au fost cântate de corul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, susținute la pian de ritmurile acompaniamentului realizat de lect. univ. dr. Mădălina Busuioc.
Desigur, au existat și influențe muzicale ale Bisericii Răsăritene în spațiul european de-a lungul timpului. Mărturie rămân numeroasele lucrări religioase scrise de Alfred Schnittke (1934-1998). Dintre cele Trei imnuri sacre (1. Bogoroditse devo, raduysya, Blagodotnaya Marie; 2. Gospodi Iisuse și No. 3. Otche nash), partitura celei de-a doua piese, ce are la bază rugăciunea inimii, a fost interpretată în concertul absolvenților. Sonoritățile ample, conturate de indicațiile dinamice diferite și de componența diviziilor fiecărei partide, accentuate de tehnica dirijorală a Deborei Arnăutu, au făcut să răsune întreaga sală „Henri Coandă”, Gospodi Iisuse (Господь Иисус) fiind una din cele mai apreciate lucrări de către publicul prezent.
Lucrările închinate Fecioarei Maria nu au lipsit nici din această parte a concertului, axată pe repertoriul universal. Primul antifon al Maicii Domnului, intitulat Regina coeli, a fost scris la Salzburg în 1771 de către Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). Corul Universității a interpretat prima secțiune (Allegro) a ópus-ului K.108, sub bagheta absolventei Diana-Elena Bolog.
Printre diferitele subiecte ale partiturilor, la Palatul Culturii au răsunat și versete ale psalmilor 46, 95 și 99 în limba latină. Pe textul Vulgatei, compozitorul sir Karl Jenkins (n. 1944) a adaptat bine-cunoscuta lucrare Adiemus (1994), rezultând Cantate Domino, un imn de slavă adus lui Dumnezeu. Melodismul planurilor sonore, înveșmântate cu armonii bazate pe modul dorian susținute pianistic prin rezonanțe maiestuoase, a fost evidențiat prin gestica dirijorală și percepția artistică a absolventei Elisabeta Candreanu.
Finalul concertului ne plasează în ultimul deceniu al Barocului, în perioada de tranziție către Clasicism. Din acea perioadă istorică, cea mai cunoscută lucrare rămasă posterității rămâne oratoriul Messiah (HWV 56), compus în 1741 de Georg Friedrich Händel (1685-1759). Corul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, acompaniat la pian de lect. univ. dr. Mădălina Busuioc a interpretat finalul părții a doua a oratoriului, mai exact momentul Hallelujah din cea de a VII-a scenă. Sub bagheta absolventei Debora Arnăutu, ultima lucrare din repertoriul pregătit pentru concertul absolvenților a atins punctul culminant, acest fragment din creația lui Händel fiind cel mai apreciat de publicul prezent prin aplauze furtunoase.
Prin aceste ópus-uri cu însemnătate deosebită pentru dirijori și public s-a încheiat o importantă manifestare artistică a celor cinci absolvenți ai claselor de Dirijat Cor Academic și Ansamblu Coral. Finalizarea unui ciclu universitar, indiferent dacă aparține studiilor de licență sau de master, generează emoții, speranțe și visuri, manifestându-se sub diferite forme. Cei cinci dirijori au ales să-și exprime toate trăirile, cunoștințele și experiența pentru a-și valorifica concepțiile interpretativ-dirijorale asupra fiecărei lucrări corale, cu sau fără acompaniament.
Prin aplauzele răsunătoare ale publicului, tehnica dirijorală a absolvenților Constantin Piftor, Irina Maria Zbranca-Niga, Diana-Elena Bolog, Elisabeta Candreanu și Debora Arnăutu a fost recunoscută la nivel înalt, de către toții participanții evenimentului. Îndrumătorii, cadrele didactice, colegii și publicul au avut aceeași reacție, concentrându-și toate gândurile pozitive, felicitările și urările către acești tineri reprezentanți ai artei corale ieșene.
În semn de prețuire și apreciere pentru clipele petrecute împreună la acest eveniment, toți participanții au cântat urarea tradițională Mulți ani trăiască!, în aranjamentul prof. univ. dr. Nicolae Gîscă.
Evenimentul din data de 4 iunie a fost prezentat într-o manieră simplă, rafinată și dinamică de către Teodora-Ștefana Grosu, studentă în anul I, în cadrul ciclului de master la specializarea Muzicologie, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. În final au fost adresate mulțumiri conducerii universității, managerului interimar Andrei Apreotesei, împreună cu toată echipa administrativă pentru găzduirea în deosebita sală „Henri Coandă” a Palatului Culturii din Iași. Mulțumirile s-au îndreptat și către public, pentru susținerea și aprecierile pozitive pe care le-au oferit pe durata concertului absolvenților.
.
Cronică semnată de Robert-Dumitru Burcă
Master anul I, Compoziție clasică
Absolvent studii de licență Specializarea Muzicologie
