19 octombrie 2021, sala „Eduard Caudella”

Cea de-a șaptea zi a Festivalului Muzicii Românești a fost marcată de recitalul vocal-instrumental dedicat compozitorilor George Enescu, Béla Bartók, Mihail Jora, găzduind prezența mezzo-sopranei Claudia Codreanu și a pianistei Inna Oncescu. Evenimentul poate fi considerat un moment festiv, aniversar, dedicat celor trei compozitori consacrați, cu ocazia celebrării a 140 de ani, respectiv 130 de la nașterea lor pe teritoriul țării noastre.

Cu o activitate artistică remarcabilă, reprezentată prin recitaluri, concerte și spectacole de operă pe marile scene muzicale ale Europei, interpretele serii formează un duo cameral de peste 20 de ani. Repertoriul acestora este vast, consistent și diversificat, înglobând atât creații cunoscute ale muzicii occidentale, cât și numeroase capodopere ale compozitorilor din spațiul românesc. Distinctele viziuni interpretative ale celor două artiste s-au unit într-o manieră unică, oferind noi perspective marcate de înțelegerea în detaliu a partiturilor și de redarea sensurilor subtile prin prisma propriilor sensibilități.

Dacă la ambientul propice desfășurării unei seri de cântec a contribuit sala „Eduard Caudella”, a cărei distincție atrage publicul ieșean printr-o simplitate elegantă, atmosfera a fost înnobilată de programul atent ales, introducând ascultătorii într-o stare de interiorizare și reflecție lăuntrică. Lucrările aduse în atenția auditorilor au fost selectate din creația vocal-instrumentală și pianistică aparținând celor trei mari compozitori, fiind prezentate prin alternanță cu scopul de a contura un program echilibrat, unitar și totuși divers, accesibil unui public larg.

Recitalul s-a deschis cu cele trei lieduri ale lui Mihail Jora, iar interpretarea protagonistelor a fost marcată de intensitate expresivă, conturând gradat un drum către lumea înțelesurilor compozitorului, unde bucuria se împletește cu tristețea, iar autenticitatea surselor autohtone este șlefuită prin rafinamentul stilizării. Suita pianistică Joujoux pour Ma Dame a adus un contrast stilistic și estetic în raport cu liedurile anterioare, prin succesiunea celor cinci secțiuni în care compozitorul realizează pastișe sonore originale după stilurile lui Stravinski, muzicii americane, creatorilor impresioniști și expresioniști, într-o viziune personală marcată de jocul ironiei și rafinamentul său specific.

Au urmat două cicluri de lucrări din creația compozitorului născut în același an cu Enescu, la Sânnicolau Mare, Béla Bartók, a cărui activitate artistică este legată de cultura muzicală românească prin interesul față de folclor și asemănările de limbaj sonor dintre spațiul autohton și cel maghiar învecinat. Pe versuri de Endre Ady, cele Cinci lieduri op. 16 au evocat tânguiri și suspine îmbrăcate în haina resemnării și îmbrățișate de venirea toamnei, anotimp care, prin trecerea către tăcere a naturii, intensifică starea de melancolie, pricinuită de pierderea ireversibilă a ființei iubite. În prelungirea atmosferei bartókiene au fost interpretate cele Cincisprezece cântece populare maghiare pentru pian, miniaturi inspirate din folclorul poporului maghiar. Temele se evidențiază prin linii melodice ingenios prelucrate, căpătând o coloristică arhaică, de factură tradițională, îmbogățită prin elementele de dificultate tehnică și armonizare modală adecvată pentru sonoritățile ancestrale sugestive.

În finalul programului, trei dintre cele Șapte cântece pe versuri de Clement Marot, nestemate ale repertoriului cameral universal, au întregit paleta coloristică atât de diversă a repertoriului vocal-instrumental abordat, evidențiind inteligența compozitorului, logica discursului care permite o clară percepție a întregului. Prin interpretarea nuanțată realizată de cele două artiste, am resimțit  ușoara ironie a menestrelilor și caracterul jovial, subtil interiorizate într-o atmosferă poetică, impregnată de resemnare și acceptare sufletească. Păstrând direcția stilistică enesciană, ultima lucrare din programul a fost „Pavana” din Suita nr. 2 op. 10 pentru pian, aducând sonorități specifice începutului de secol XX. Având evidente influențe impresioniste, lucrarea se configurează printr-o curgere continuă a frazelor muzicale, evidențiind gradat un tablou sonor fascinant, conturat cu delicatețe melodică și rafinament armonic.

Diferențele stilistice și de viziune componistică în creația vocal-instrumentală a celor trei compozitori s-au evidențiat pe parcursul recitalului prin lucrările atent selectate, programul gândit prin alternanță timbrală și elemente de legătură între genurile de lied românesc, chanson francez, cântec popular maghiar. Chanson-ul francez, inspirat din cântecul laic medieval, este prelucrat de George Enescu prin prisma unei viziuni originale, respectând raportul de subordonare a muzicii față de textul evocator al unor teme nemuritoare precum iubirea, curajul, onoarea, trăirile cavalerilor din secolele trecute. Linia melodică, veșmântul armonic și țesătura pianistică devin mijloace de redare ale înțelesurilor profunde desprinse din versurile poetului Clement Marot, adaptate unei viziuni impresioniste, caracterizată prin rafinament și eleganță. În viziunea lui Béla Bartók profunzimea textului este reliefată prin adoptarea unor sonorități modal-cromatice, generând disonanțe sugestive și o stare complexă de incertitudine, ambiguitate și neliniște. Discursul vocal se împletește cu cel pianistic, alcătuind un cântec ancorat în folclorul maghiar arhaic, presărat cu motive melodice de factură populară. Genul de lied, apărut în tradiția muzicii austriece și germane culte, capătă noi sensuri în creația lui Mihail Jora. În acest sens, melodica bazată pe intonații folclorice modale este redată prin intermediul declamației, subliniind adâncimea și valoarea cântului românesc autohton. Totodată, versurile alese din poeziile lui Octavian Goga și ale Marianei Dumitrescu pun în valoare universul poetic de esență locală.

Recitalul vocal-pianistic ne-a încântat prin lucrările valoroase incluse în program, conturând un veritabil medalion componistic pe care mezzosoprana Claudia Codreanu și pianista Inna Oncescu l-au abordat într-o manieră elevată, rafinată și sensibilă, oferind publicului o seară deosebită prin măiestria interpretării și forța expresivă.

George Coman, Master anul I, Muzicologie

Leave a Reply

Your email address will not be published.