În perioada 2˗5 iunie, la Suceava a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional ,,Ciprian Porumbescu”, cu prilejul comemorării a 139 de ani de la trecerea în neființă a celebrului și îndrăgitului compozitor bucovinean. Organizat de Consiliul Județean prin Centrul Cultural ,,Bucovina” și cu sprijinul Ministerului Culturii, evenimentul a adus în fața publicului sucevean un regal muzical european în care măiestria artistică a devenit pentru câteva zile principala sursă de bucurie pentru iubitorii de muzică din spațiul sucevean.

           

Festivalul a cuprins o suită de manifestări artistice de excepție. Dacă în primele două zile, în sala arhiplină a Teatrului Municipal ,,Matei Vișniec” s-au reunit două dintre cele mai apreciate ansambluri camerale profesioniste din țară (Cvartetul Transilvan și Cvartetul Ad libitum), următoarele zile au cuprins în program concerte desfășurate în sala mare, neîncăpătoare a Casei de Cultură a Sindicatelor pentru publicul numeros (Orchestra Metropolitană București și Croitoru String Virtuosi Orchestra).

În seara de 3 iunie 2022, am avut bucuria de a participa la recitalul extraordinar susținut de Cvartetul Ad libitum din Iași, ansamblu cu o vechime și un istoric de peste 30 de ani, care a obținut importante premii internaționale (Marele Premiu pentru interpretare, Premiul Presei și Premiul Discului, la ediția din 1997 a Concursului de la Evian din Franța; Premiul I la Concursul Max Reger din Germania). De asemenea, a concertat în săli de concert celebre în Europa: Musée D’Orsay și Cortot (Paris), Diligentia (Haga), De Doelen (Rotterdam), Konzerthaus (Berlin), Concertgebouw (Amsterdam), Kaisersaal (Frankfurt), Beethoven Haus (Bonn), Temppeliaukion (Helsinki), Ateneul Român (București), Filarmonica Moldova (Iași), etc.

Recitalul ne˗a propus un program tradițional din punct de vedere stilistic, fiind alcătuit din două lucrări clasico-romantice: Cvartetul de coarde K.V. 387, nr. 14,,Primăvara” de Wolfgang Amadeus Mozart și Cvartetul de coarde op. 18, nr. 4 de Ludwig van Beethoven.

           

Cvartetul de coarde în Sol major K.V. 387, nr. 14 ,,Primăvara”, compus de W. A. Mozart în 1782 face parte din ciclul de șase cvartete dedicate lui Joseph Haydn. Structurat în 4 mișcări (I. Allegro vivace assai; II. Menuetto; III. Andante cantabile; IV. Molto allegro), cvartetul reflectă sinteza dintre sintaxa omofonă și scriitura polifonică. Ascultând interpretarea cvartetului Ad libitum, am remarcat claritatea și omogenitatea sonorității de ansamblu, cei patru membri (Remus Azoiţei, vioara I; Şerban Mereuţă, vioara a II-a; Bogdan Bişoc, violă; Filip Papa, violoncel) reușind să imprime discursului muzical o fluență și expresivitate deosebită, mai ales în pasajele dinamice, contrastante (diatonice și cromatice). După un prim Allegro vivace assai în formă de sonată bitematică, în care vocile se întrepătrund și se întregesc într-un travaliu motivic multiplu, concepția dramaturgică și compozițională din timpul lui Mozart este înnoită. Compozitorul realizează o inversare între secțiunile interioare, Menuetul devenind mișcarea secundă, iar partea lentă, Andante cantabile, ocupând locul părții a treia. Această gradație, necesară pentru a pune în valoare finalul cvartetului, Molto allegro, concluzia firească a întregii lucrări, a fost construită treptat, riguros și eficient de către membrii cvartetului, care au evidențiat acumulările componistice și dramaturgice prin atenția acordată frecvenței cromatismelor, fluctuațiilor agogice și dinamice, modulațiilor la tonalități îndepărtate). În final, Mozart creează o nouă formă, de sinteză între fugă˗sonată, care va influența gândirea lui Haydn și în special, a lui Beethoven prin aplicarea sintezei dintre omofonie și polifonie. Subiectul fugii ce conține patru note întregi a fost atent realizat din punct de vedere al jocului contrapunctic, dialogul și colaborarea dintre instrumentiști fiind la un nivel de înaltă ținută artistică și profesională.

Cvartetul de coarde op. 18, nr. 4 în do minor, compus între 1798-1980 face parte din primul ciclu de cvartete al lui Ludwig van Beethoven. Acesta ilustrează continuitatea genului în tradiția clasică, fiind regăsite trăsături mozartiene (lirismul, inventivitatea și claritatea liniilor melodice) și haydniene (tehnica de fragmentare și prelucrare a tematicii), dar și o evidentă tendință romantică, prin trăsăturile pronunțate de subiectivism al expresiei sonore. Alcătuit după tiparul clasic în patru mișcări (I. Allegro ma non tanto; II. Andante scherzoso quasi allegretto; III. Menuetto: Allegretto; IV. Allegro – Prestissimo), cvartetul poate fi considerat drept una dintre cele mai neobișnuite lucrări ale lui Beethoven, datorită contrastului dintre primele două părți. Dacă în prima mișcare am remarcat în interpretarea cvartetului Ad libitum desfășurarea concertistică, în partea a doua aceasta este substituită spontan printr-o desfășurare camerală, aproape austeră, datorită țesăturii sonore mai simple, cu mai puține pasaje de virtuozitate. Tumultul pasional, redat prin ostinato la violoncel și prin salturile melodice la vioara I a fost înlocuit prin claritatea rațională a structurilor, iar textura armonică și masivitatea sonoră au fost substituite prin polifonia complexă, redată subtil la cele patru instrumente ale ansamblului. Menuetul părții a III-a, de natură mai serioasă, în contrast cu menuetele în stil galant ale epocii, a fost interpretat cu rafinament de către membrii cvartetului prin dialogul dintre instrumente și inversarea vocilor (vioara I având rol de acompaniament, iar vioara a II-a și viola preluând una de la alta melodia). Ultima mișcare a cvartetului a fost realizată pe linia părții inițiale, dar într-o atmosferă mai estompată, nelipsită însă de izbucniri pasionale ce au atins punctul culminant în paginile vertiginoase de final ale cvartetului.

Recitalul cvartetului de coarde Ad libitum a fost de excepție, încununat cu mult extaz și aplauze din partea publicului sucevean care a umplut sala până la refuz, fiind dornic de a asculta muzică de calitate în interpretarea unor muzicieni profesioniști. În lipsa unei filarmonici sau a unor evenimente culturale de un asemenea calibru în mod constant, prima ediție a Festivalului Internațional ,,Ciprian Porumbescu” s-a dovedit a fi extrem de diversă și captivantă, bucurându-se de un succes răsunător. Mai mult, magnitudinea acestui eveniment a căpătat o amploare imensă, toate manifestările artistice fiind sponsorizate, intens promovate în mass–media și transmise online live. Cu siguranță, viitoarele ediții ale festivalului vor fi un privilegiu pentru publicul sucevean, iar cvartetul Ad libitum, prin valoarea și măiestria interpretativă va oferi din nou multe seri muzicale deosebite.

Ștefan Dubatufca, Master anul II, Muzicologie