THE ONE BORN FROM A TEARTBO 26 feb 2015 rsz

( Cel născut dintr-o lacrimă )

 

Joi, 26 februarie 2015, în Sala Casei de Cultură a Studenţilor, a fost prezentat pentru a doua oară musicalul The One Born From a Tear, compus de Dan Spînu. Organizatori au fost Universitatea de Arte „George Enescu”, Casa de Cultură a Studenţilor din Iași, împreună cu U.C.M.R. – A.D.A. . Autorul muzicii, lect. univ. dr. Dan Spînu (profesor la secţia jazz–muzică uşoară) și autorul textului, Ramona Cojocaru (absolventă a Universității de Arte, în prezent profesoară la Palatul Copiilor din Iași), s-au inspirat din basmul lui Mihai Eminescu, „Făt-Frumos din lacrimă” . La pupitrul dirijoral s-a aflat lect. univ. dr. Bogdan Chiroşcă, compozitor şi dirijor, iar corul a fost pregătit de lect. univ. dr. George Dumitriu. În rolurile principale s-au remarcat absolvenţi ai secţiilor de Interpretare și Compoziție Jazz – Muzică ușoară, sau pasionaţi ai genului: Făt-Frumostenorul Alexandru Grosu; Algar – tenorul Mihai Popistaşu; Joannesoprana Cristina Toşu; Rowena – soprana Andra Botez; Queen Mother mezzosoprana Maria Păuleţ; Holttenorul Alexandru Iosipescu; The Old Lady Roxana mezzosoprana Balcan Apetroaiei. În rolurile secundare au evoluat: The Horse baritonul Bernard Lazăr; The Old Lady’s Servant – Alexia Urtoi; povestitor – Sorin Cimbru; vocea povestitorului – Andrei Dănăilă. Secţia ritmică a fost asigurată de Daniel Dragomirescu – chitară electrică, Eugen Toboş – chitară clasică, Paul Pintilie – pian, Marian Huţanu – sintetizoare, Dan Spînu – chitară bas, Mihai Tăbârcă – baterie.

The One Born From a Tear este o fuziune de factură modernă a genului vocal-instrumental dramatic (opera, opereta), cu genurile de divertisment (jazz, pop-rock, gospel american). Acest tip de creație artistică este puțin cultivat în Romania, existând doar câteva reușite notabile chiar și pe plan mondial. Sunt cunoscute operele-rock „Hair”, „Tommy”, musical-urile „My Fair Lady”, „West Side Story”, „Povestea Micului Pan”. Cu atât mai interesantă și atractivă în cazul partiturii lui Dan Spânu a fost raportarea la cântecul religios afro-american – gospel –, care se bucură de popularitate și în Europa. Este locul să apreciez calitatea intervențiilor corului – momente muzicale în care stilul gospel a fost reconstituit cu multă autenticitate. Participarea corului a conferit o textură sonoră bogată şi totodată a confirmat atmosfera de sărbătoare din cadrul spectacolului.

Trebuie precizat că partitura a pus probleme tehnice și interpretative soliștilor neexperimentați în abordarea unui astfel de gen muzical sincretic. Deși a fost evidentă în unele pasaje o anumită nesiguranță în cântul vocal și jocul scenic, soliștii au înțeles caracterul personajelor și le-au redat cu autenticitatea proprie vârstei. Am remarcat, printre altele, veridicitatea scenei duelului dintre Holt – Alexandru Iosipescu și Făt-Frumos – Alexandru Mihai Grosu. Astfel, scenei în discuție i-a fost atribuită o dimensiune vizual-auditivă ce a adâncit dramatismul şi a însufleţit firul narativ.

Îmbinarea reuşită a elementelor tensionate cu cele comice a stârnit aplauzele publicului. Roxana Balcan Apetroaiei, interpreta personajului The Old Lady, a dovedit calități de actriță redând cu multă naturalețe modul de comportament al personajului său. Poate că aș fi optat pentru altă interpretare în rolul cuplului Făt-Frumos – Joanne; voci mai convingătoare pentru personaje atât de importante. Se impun retuşări în privința omogenizării scenelor şi a naturaleţii jocului actoricesc al soliştilor. Am regretat unele probleme tehnice în privința captării sunetului (microfonul mezzosopranei Maria Păuleț).

Cunoscând ca practician atât genurile muzicale academice cât și cele de divertisment, dirijorul Bogdan Chiroșcă a reușit să obțină de la întregul ansamblu orchestral redarea unitară a elementelor muzicale specifice. În momentele solistice, percuționiștii (Mihai Tăbârcă, baterie; Bogdan Dumitraș , timpane; Andrei Mihăiță, xilofon; Silvan Plăcintă, glockenspiel, clopot, bongos; Iulian Fodor, percuție) au impresionat prin tehnică instrumentală și aplomb scenic. De asemenea, am remarcat siguranță și implicare a chitariștilor Daniel Dragomirescu (lector universitar) – chitară electrică, Eugen Toboş chitară clasică. Prezența compozitorului Dan Spînu la chitară-bas în orchestră a prezentat un motiv de siguranță pentru întregul grup instrumental.

Întrucât a fost aleasă versiunea textului în limba engleză, mă gândesc că ar fi de dorit îmbunătățirea pronunției. Mă întreb dacă basmul poetului român Mihai Eminescu nu ar fi fost mai bine înțeles de către public, în cazul interpretării în limba română. Probabil că o prezentare a musical-ului dincolo de hotarele țării, versiunea în limba engleză ar putea fi oportună.

Calitatea muzicii oferă posibilități de includere a acestei lucrări în repertoriul curent al unui teatru liric. În consecință, interpreții ar avea ocazia să-și însușească tehnic-interpretativ toate elementele specifice stilurilor prezente în partitură. De asemenea, teatrul ar oferi și condițiile cerute de un spectacol: decoruri, scenografie, costume, etc.

O altă dovadă a calității lucrării o constituie succesul de public. Sala Casei Studenților din Iași a fost la fel de plină, la prima audiție absolută în cadrul Festivalului Muzicii Românești din 28 octombrie 2014, și în seara de 26 februarie 2015. Receptivi la o lucrare muzicală de calitate, publicul tânăr s-a dovedit doritor să asculte un opus de sinteză și de succes cum este musical-ul. Iar „Cel născut dintr-o lacrimă” a cucerit.

11042217_10155360514500061_1531544376_nAna-Maria Alexa

Anul III, muzicologie

Leave a Reply

Your email address will not be published.