În cadrul Festivalului Muzicii Românești, Ediția XXIII, în Iași, între 14-22 octombrie 2021, o temă care mi-a atras atenția a fost cea de joi 21 octombrie, ora 12:00, un Recital vocal-instrumental denumit Pe urmele lui Laurențiu Profeta…, coordonat de profesor lector universitar doctor Mihaela Gârlea.

Prima întrebare ce mi-a venit în minte a fost „Cine este Laurențiu Profeta?”, nefiind un nume pe care să îl fi cunoscut de la istoria muzicii sau să fi auzit despre el în alte cercuri, iar după ce m-am documentat mai bine am aflat și de ce. Laurențiu Profeta a trăit între 1925-2006 și era un compozitor român evreu, în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal-simfonică, instrumentală și corală. Compozitorul a fost pasionat și de filozofie, urmând și o facultate în acest domeniu. A publicat articole și studii de muzicologie. În 1991 compune muzica filmului „De-aș fi Peter Pan”, scrie un musical și muzica filmului Trei scrisori secrete în 1974. Cam acesta a fost Laurențiu Profeta, toți știm filmul Peter Pan, dar nu mulți au fost interesați cui aparține muzica[1].

Pentru a înțelege mai bine în ce constă acest recital, i-am cerut coordonatoarei un interviu prin care am descoperit importante informații din culisele realizării acestui frumos eveniment, al doilea de acest tip, primul având loc în luna mai a acestui an, ediția trecută a Festivalului Muzicii Românești.

Doamna profesor lector universitar doctor Mihaela Gârlea, mi-a dezvăluit că timpul pentru realizarea acestui eveniment a fost limitat, parturile au fost în număr mic, asemenea și audițiile, îngreunându-se modul de învățare pentru studenți, aceștia apelând uneori la realizarea transcripțiilor. Evenimentul a fost împărțit în două momente distincte, Atelierul de muzică și practică vocală și Recitalul propriu-zis.

Atelierul a fost realizat pe tiparul unui master-class, prezentarea detaliilor despre compozitor și creațiile sale, iar practica vocală a constat în exemplificare unor compoziții ale lui Laurențiu Profeta cu ajutorul a trei studente și comentarea într-un dialog cu publicul a problemelor de vocalitate, acestea presupunând o anumită susținere, trecerea ușoară între registre (mediu, acut), dicție, vocea vorbită și vocea cântată.

După realizarea Atelierului s-au primit cereri pentru prezentarea unor astfel de evenimente cât mai des, deoarece un profesor de canto într-o oră nu are timpul necesar să se ocupe de tot ceea ce înseamnă vocalitate.

O primă întrebare pe care i-am adresat-o profesoarei coordonatoare a fost, de ce a ales această temă, iar aceasta mi-a amintit de faptul că în cadrul acestui festival se promovează compozitorii români, dar aceea care au creat muzică neacademică în genul muzicii ușoare și de jazz ce până nu de mult era considerat de divertisment sunt aproape inexistenți în cultura noastră muzicală, astfel cum ne spune doamna profesor „am simțit o datorie morală” față de compozitorii români de muzică ușoară, ce este considerată ușoară până în momentul în care trebuie să o interpretăm atunci observăm că nu este atât de simplu pe cât pare, unele lucrări de acest gen punând probleme serioase soliștilor și instrumentiștilor. Doamna profesoară mi-a destăinuit că după ce a făcut cercetări legate de Laurențiu Profeta și a descoperit câte lucruri importante a creat, a considerat că este necesar ca și studenții din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași să îl cunoască. Doamna coordonatoare Mihaela Gârlea ne spune că „tema vine ca un răspuns la o posibilă întrebare „Cine mai scrie muzică în această țară?” în afara numelor mari, cunoscute de majoritatea dintre noi, există și aceste întânliri în care aflăm și despre alte personalități din muzica academică, genul muzicii ușoară-jazz din România.”

O curiozitate de a mea a fost dacă doamna profesor l-a cunoscut personal pe Laurențiu Profeta, dumneaei spunându-mi că personal nu l-a cunoscut niciodată, dar i-a fost destul să îi cunoască muzica, mai ales lucrările de muzică ușoară, gen pe care doamna lector la îmbrățișar până la vârsta de 30 de ani, iar o dată cu studiile doctorale a rămas profund impresionată de faptul că Aura Urziceanu îi interpreta lucrările, un exemplu ar fi „Ciocănitoare”, o lucrare despre care nu știa că îi aparține lui Laurențiu Profeta, iar marea interpetă de jazz a luat-o și a prezentat-o atât de frumos astfel încât să poată fi ascultată de oricine.

Am dorit să aflu câteva informații legate de invitații și de soliștii ce îi văzusem pe afiș și știam că vor evolua în cadrul recitalului.

 „Am să încep cu invitații. pentru că știam că în Iași a existat o preocupare foarte pronunțată cu privire la opera comică pentru copii, în persoana domnișoarei profesor de canto, doctor Mihaela Daniela Ciocoiu, de la Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” din Iași, am făcut legătura între opera comică pentru copii care i-a plăcut foarte mult compozitorului Laurențiu Profeta ca gen muzical. Pandemia ne-a făcut să ne îndoim de realizarea acestui demers, dar din fericire copii s-au pregătit să urce pe scenă și să interpreteze Aria Cățelușei Nana din povestea Micului Pan. Alți invitați sunt Corul de copii al Municipiului Iași coordonat de doamna dirijor Raluca Zaharia, care au pus în scenă la Ateneul din Iași această operă comică și alături de ei se află pianistul corepetitor Paul Pintilie, aceștia interpretând trei lucrări din această operă. Soliștii sunt studenți sau masteranzi de la diferite specializări. Tânăra pianistă Eva-Maria Gârlea, studentă în anul 1, la Compoziție muzică ușoară și jazz, va acompania grupul de copii de la Colegiul Național de arte „Octav Băncilă”, aceasta va interpreta și vocal o piesă din repertoriul lui Laurențiu Profeta, o lucrare vocal-instrumentală și va fi acompaniată de Paul Pintilie, Diana-Maria Rogojină, studentă în Anul 1, Compoziție jazz, Miriam Obadă, Anul 1, Muzicologie, Bianca Scutariu, Anul 3, Muzicologie, Simona Schipor, masterandă Anul 1, Compoziție jazz, Jana Gherbovei, masterandă anul 2, Compoziție jazz, Alexandra Haidău Amarandei, Anul 2, Interpretare Canto Clasic. Studente de la toate specializările ce vin să cânte repertoriul lui Laurențiu Profeta.”

A fost o misiune grea de a așeza în scenă acest recital vocal-instrumental, a fost una din întrebările la care așteptam cu nerăbdare un răspuns știind timpul în care ne aflăm, iar acesta a venit. „Aș spune că a fost aproape imposibil.” Ne spune doamna profesor Gârlea, timpul a fost neprietenos, unii s-au mai îmbolnăvit, s-au făcute ore în online, nu ne puteam sincroniza pentru repetiții, au fost tot felul de piedici, dar cum ne dezvăluie doamna profesor lector universitar doctor Mihaela Gârlea „dacă ne propunem cu adevărat să ne punem în slujba artei prin tot ceea ce suntem la momentul respectiv este imposibil să nu iasă”. Pentru realizarea recitalului au fost necesare multe ore de studiu individual pentru ca în momentul în care studenții se prezentau la repetiții doar să „finiseze”. Studentele ce au cântat în cadrul recitalului au apelat la studiul individual, având în vedere că au avut trei săptămâni la dispoziție să se pregătească pentru acest eveniment.

O altă curiozitatea de a mea era cât de greu este să interpretezi o asemenea piesă și de ce titlurile au un caracter ștrengăresc, copilăresc, iar doamna profesor m-a luminat din acest punct de vedere „lucrările duc spre viață, nu neapărat spre copilărie, inclusiv opera comică pentru copii, despre ea autorul spune că este și pentru copii și pentru adulți, pentru tot felul de căutări lăuntrice de care copii nu sunt foarte conștienți, dar adulții da, în relația cu tot ce înseamnă viața. Lucrările ne proiectează în diferite perspective, iar ceea ce ține de interpretare unele sunt foarte greu de realizat, din diferite motive, unele lucrări au o scriitură specifică muzicii clasice, specifice atmosferei de lied, sunt lucrări scrise în genul muzicii ușoare, dar prin conținut se prezintă ca opere deschise în care se pot adăuga foarte multe elemente de jazz, unele au o scriitură foarte complexă, astfel este nevoie de o anumită cunoaștere pentru a interpreta lucrări de o asemenea factură.”

Am dorit să cunosc părerea coordonatoarei despre tot ceea ce înseamnă acest recital, despre semnificația lui, iar aceasta ne spune:

„Proiectul cu Atelier de muzică și practică vocală, alături de Recital a fost o provocare la care nu am putut să răspund negativ, a fost o provocare pe care am încununat-o cu succes. Acest proiect este o dovadă vie că dacă îți dorești ceva cu adevărat și ești un om conștiincios când te pui în slujba artei poți face ceva onorabil!”.

Doamna profesor lector universitar doctor Mihaela Gârlea ne-a povestit că a devenit coordonatorul acestui eveniment datorită celui similar ce a avut loc în luna mai a acesti an și a fost un adevărat succes, iar acesta este o continuare firească pentru că atunci „când ceva merge bine, este de preferat ca acesta să continue și să dureze cât mai mult.” Doamna profesor ne-a relatat faptul că are o relație foarte bună în marea majoritate cu studenții săi bazată pe înțelegere și respect.

Și pentru a o cunoaște și pe dumneaei mai bine am întrebat-o cum a devenit profesor;

„Încă nu sunt profesor universitar, sunt lector universitar doctor. Nu știu dacă în această viață voi mai avea timp să ajung profesor universitar doctor, acest nivel după părerea mea trebuie atins după îndelungi căutări și confirmări. Eu sunt lector la Facultatea de interpretare, compoziție și studii muzicale teoretice doar de câțiva ani, înainte de asta fiind timp de 8 ani profesor de canto la Facultatea de teatru din cadrul aceleași universități. Pur și simplu a apărut momentul în care am considerat că această schimbare trebuie să aibă loc și am avut și norocul să se poată realiza. În acest fel am ajuns profesor de canto jazz și muzică ușoară la Departamentul 3 din cadrul facultății menționate și sunt foarte încântată că în esență fac ceea ce mi-ar fi plăcut să fac dintotdeauna”.

În cadrul recitalului ce a avut loc joi, 21 octombrie la ora 12:00 au evoluat ca invitați grupul de copii de la Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” din Iași prezentând Aria Cățelușei Nana din cadrul operei Micul Pan, iar corul de copii al Municipiului Iași au prezentat 3 melodii din cadrul aceleași opere. Studentele au interpretat următoarele melodii: Vin la mama de mă cere, (versuri extrase din folclor), Dragă-mi este dragostea (influențele jazz și folclorice românești), Doar un pic de teorie despre ritm și melodie (1976 – registru larg, ritm diversificat și libertate de improvizație), Replici (într-un stil blues), Ciocănitoarea (sonorități hazlii, fără versuri, doar cu onomatopee care mai de care mai diversificate asemenea ciocănitoarelor și penajului acestora), Magic Night (registru larg, în stil blues), Joc de copii (sonorități folclorice, etno-jazz), De ieri până azi, Repetabila povară, Dacă ochii mei îți spun ceva (stil blues-jazz), El Greco (1979), acestea au fost momentele prezentate în cadrul recitalului de către studenți și invitați.

Susțin că acest tip de eveniment a fost un adevărat succes prin prezentarea atelierului și a recitalului. Am fost prezentă și în mai și recunosc că mi-a stârnit interesul fiind ceva novator la un asemenea festival, iar acum a fost realizat cu mai multă conștiință și interes, iar publicul a absorbit fiecare moment din cadrul atelierului, dar și din recital.

Îi mulțumim doamnei profesor lector universitar doctor Mihaela Gârlea și îi dorim cât mai multe recitaluri și spectacole alături de studenții săi. Toate aceste momente din cadrul atelierului și al recitalului au fost puse în scenă cu sprijinul corepetitorului Paul Pintilie și sunetistului Cosmin Todică.


[1] https://www.radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-laurentiu-profeta/, 26.10.2021, 11:05

Sorana Mihaela Dascălu, Master anul I, Muzicologie

Leave a Reply

Your email address will not be published.