Ca în fiecare an, sărbătorile de iarnă au fost întâmpinate de numeroase concerte și evenimente artistice care au umplut inimile ascultătorilor ieșeni cu bucurie și liniște sufletească. Corul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, dirijat de conf. univ. dr. George Dumitriu, a susținut tradiționalul concert de colinde pe 17 decembrie 2021, începând cu orele 19:30, în incinta luminoasă și atmosfera înălțătoare a Catedralei Romano-Catolice din Iași.

Concertul a fost transmis și online, difuzat la radio, iar pentru cei ce au reușit să ajungă, intrarea a fost liberă.

Corul UNAGE a interpretat șaisprezece melodii cu tematică și stiluri diverse, unele având menirea de a ne transpune într-o lume a bucuriei, altele povestindu-ne chinurile prin care a trecut Fecioara în ziua nașterii pruncului Iisus sau în perioada ulterioară, datorită lipsurilor și contextului istoric dificil.

Prima colindă audiată a fost nemuritoarea O ce veste minunată, de Dumitru Georgescu-Kiriac, probabil cea mai cunoscută colindă românească din toate timpurile și, desigur, nelipsită din cadrul concertelor susținute în această perioadă.

A urmat cântecul de stea La poartă la Țarigrad, de Vasile Popovici, cu un caracter vioi și vesel, ce transmite bucuria venirii pe lume a Mântuitorului.

Domnuleț și Domn din cer de Gheorghe Cucu, piesă recunoscută prin tempo-ul liniștit, armonia caldă și suavă ne-a transpus într-o atmosferă contemplativă. Debutează într-o structură de monodie acompaniată, desfășurându-se pe un fir narativ al poveștii, până în momentul în care melodia este împărțită la toate vocile corului, acesta constituind punctul culminant al lucrării.

Următoarea lucrare a fost concepută sub forma unei Suite de trei colinde, de către Achim Stoia, prin asocierea a trei cântece ardelenești, contrastante ca tempo și atmosferă. Fiecare colindă din cadrul acestei suite a avut un caracter diferit, a conturat o ambianță aparte, transmisă de către cor și dirijor cu ingeniozitate și spiritualitate.

Colindul Sara-i bun-a lui Crăciun, de Nicu Moldoveanu, se remarcă prin introducerea monodică, intonată de către soprane și ulterior de tenori, prin tratarea corală ce se amplifică de la o strofă la alta, observându-se în interiorul partiturii prezența celor două tipuri de scriitură: armonia și polifonia.

Lucrarea corală La casa di peste drum, de Tudor Jarda, înglobează sonorități inedite (clustere), diferite de colindele cunoscute de majoritatea auditoriului, cu structuri armonice clare. Surprinde imaginea colindătorilor care cântă la porțile oamenilor și așteaptă să fie răsplătiți cum se cuvine. Din punctul meu de vedere, este o lucrare solicitantă și provocatoare de interpretat, datorită intonației dificile, pe care corul a reușit să o susțină până la final.

Am audiat și melopeea duioasă a colindului muntenesc La Vifleem colo-n jos, de Nicolae Lungu, ce transmite o tristețe lăuntrică, susținută de o armonie simplă, evidențiind dramatismul versurilor referitoare la durerea și suferința Fecioarei.

Următorul colind este mai mult decât o piesă de Crăciun – intonată sub forma unei balade –, care susține puterea și importanța cerbului în alungarea anului ce a trecut, vestind sosirea Anului Nou, mai bun și mai bogat. Cerbul, o prelucrare corală a compozitorului basarabean Valentin Budilevschi, conține o temă principală pregnantă ce se regăsește la toate vocile pe parcursul întregii melodii, iar prezența modulațiilor bruște oferă o culoare aparte colindului. Corul a oferit o interpretare deosebită acestui colind, într-o manieră omogenă, bine sincronizată și transmițând o emoție puternică auditoriului, atât prin melodia bine evidențiată, cât și prin interpretarea remarcabilă.

Colindul compus de prof. univ. dr. Gheorghe Duțică, Astăzi s-a născut Iisus Hristos, este o creație complexă, cu o melodică suavă, foarte inspirată, ce evoluează pe structuri acordice riguros gândite, emanând o atmosferă mistică. Melodia este cursivă, conturată pe baza unor armonii complexe, pline de nostalgie, mister și candoare.

Vine Crăciunul pe seară, de Nicolae Ursu, este un colind ardelenesc, ce începe monodic și treptat se adaugă și celelalte voci, cu fiecare strofă. În cadrul lucrării muzicale se relatează evenimentele ce se petrec în cadrul satului românesc în Ajunul Crăciunului.

Poemul coral Drum de iarnă, de Visarion Șebalin, pe versurile renumitului poet rus Alexandr Pușkin, exprimă ca printr-un vis drumul troienit de iarnă, parcurs pe timpul nopții cu trăsura, sperând că la finalul său vor descoperi „luminița de la capătul tunelului”, simbolizată prin clinchetele fericite ale clopoțeilor. Melodia este deosebit de expresivă, punând în valoare versurile profunde și pline de sentimentalism. Cel care ascultă acest colind se poate transpune în conținutul versurilor, se poate imagina pe sine însuși în troică. Din punctul meu de vedere, textul profund este transpus memorabil în plan sonor.

Corul a mai interpretat un colaj realizat din două colinde cu același titlu, Bună dimineața la Moș Ajun, de Ioan Costescu, respectiv Ioan Chirescu, cu caracter energic datorită ritmului pregnant. Cunoscută de întregul auditoriu, colinda a fost interpretată de copii pentru a umple inimile tuturor celor prezenți de bucurie, primind de la gazdele colindate câte un dar simbolic.

A urmat colindul compozitorului clujean Adrian Pop, Slobozî-ne gazdă-n casă, care a realizat un aranjament coral antrenant, prin dialogul muzical alternativ între două cete de copii. Ambele grupuri vocale evoluează pe un ison dublu susținut de tenori și bași, iar intrările succesive pe timp tare sau pe timp slab sugerează cu măiestrie neatenția și graba celor mici de a rosti urările de bine, dar și de a primi răsplata pentru colind. La final, colindul conține strigături, asemănătoare cu ale Plugușorului. Colinda are un caracter arhaic, folcloric, diferit de toate colindele din acest concert.

A urmat cântecul de Crăciun Lerui ler, a compozitorului Teofil Costea, o lucrare de factură cultă, în metru ternar, vioi, sugerând bucuria Nașterii Mântuitorului.

Junii buni, colindători, de Sabin Păutza, este o prelucrare a unei monodii din colecția lui George Breazu, dobândind trăsăturile genului de colind de juni. Este o lucrare provocatoare pentru majoritatea corurilor, datorită melodiei ce se dezvoltă asemănător la toate vocile, sub forma unei polifonii imitative. Compozitorul sugerează tabloul cetelor de colindători care se aud răzleț în diferite locuri, cântând același colind, mai lent sau mai repede. Colinda se încheie cu strigături dialogate. Includerea acestui colind într-un program de concert este o veritabilă provocare, întrucât intrările în stretto creează un grad ridicat de complexitate.

Concertul s-a încheiat cu Plugușorul de Nicolae Lungu, transmițând publicului urări de bine pentru anul viitor.

În cadrul acestui concert am participat ca membră a corului și ca prezentator, având șansa de a observa în detaliu trăsăturile și complexitatea fiecărei piese din cadrul concertului.

Am remarcat emoția publicului de a participa la acest concert, am văzut și lacrimi de bucurie, care au întâmpinat spiritul Crăciunului. Corul a fost susținut cu ropote de aplauze după fiecare colindă. Acest concert a fost un adevărat succes, oamenii simțind nevoia să-și manifeste entuziasmul după o perioadă strictă, determinată de restricțiile pandemice.

Pentru a afla mai multe detalii din culisele concertului, am solicitat dirijorului un scurt interviu:

1. Stimate d-le profesor, vă rog să ne destăinuiți câteva gânduri legate activitatea dumneavoastră dirijorală

Conf. univ. dr. George Dumitriu: Sigur. Începuturile activității mele dirijorale se leagă de prima mea studenție la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, unde am condus un grup coral bărbătesc format din colegii mei de facultate. Ulterior, ca student al fostei Academii de Arte „George Enescu” din Iași, am format și dirijat corul de tineri al Bisericii Ortodoxe „Pogorârea Duhului Sfânt” – Iași, unde tatăl meu era paroh. Deservea îndeosebi slujbele religioase din duminici și sărbători. Dar susțineam și concerte de Crăciun, Paști sau Florii în Teatrul Național, la Casa Studenților, Palatul Culturii, precum și concerte interconfesionale, cu participarea corurilor diferitelor denominațiuni religioase din Iași. O vreme am dirijat și corul de tineri al Episcopiei Romano-Catolice, dând răspunsurile liturgice la liturghia de seară. Am format și dirijat corul de voci egale al Colegiului Creștin „Richard Wurmbrand”, unde am fost pentru o perioadă profesor de educație muzicală. Din 2007 am înființat corul „Lyrodia”, în care erau implicați coriști de diferite vârste, având colaborări cu elevi de la „Colegiul Național și „Costache Negruzzi”. De o perioadă mai îndelungată, activitatea mea dirijorală este concentrată pe ansamblul coral al Facultății de Muzică din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”.

2. De cât timp dirijați corul UNAGE?

Debutul meu dirijoral la pupitrul ansamblului coral al facultății a fost în calitate de absolvent al specializării Dirijat cor, în 1996. Peste ani, în calitate de asistent al domnului profesor universitar dr. Nicolae Gîscă, la catedra de dirijat cor, am avut în responsabilitate acest ansamblu. Pe atunci acest cor nu concerta semestrial. Îmi amintesc că în 2010 am fost solicitat să pregătesc „Glasurile Putnei”, de Viorel Munteanu, în vederea unui concert vocal-simfonic susținut de Orchestra de coarde a Academiei de Muzică din Chişinău și Corul bărbătesc al Universitaţii de Arte „George Enescu”, dirijorul de orchestră fiind maestrul Vladimir Andrieş, de la Academia de Arte din Chișinău. Ulterior am debutat cu concerte de colinde, concerte solicitate de către BCU – Iași, de către Universitatea Tehnică, în 2013 am avut un concert coral și vocal-simfonic în cadrul Festivalului Internațional al Educației, în luna iunie din același an am concertat în cadrul Festivalului Internațional Coral „Dumitru Georgescu Kiriac” de la Pitești, iar când condițiile ne-au fost prielnice, am instituit finalizarea fiecărui semestru cu câte un concert. Acestea uneori au fost chiar mai dese, de câte ori am avut oportunitatea de a concerta.

3. Au existat dificultăți în realizarea acestui concert?

Realizarea oricărui concert presupune muncă susținută, repetiții în plus. Dificultățile din acest an s-au datorat condițiilor de pandemie Covid. Intrarea în online este totalmente ineficientă pentru ansamblu coral. Dar am reușit să depășim aceste greutăți si să realizăm anul acesta concertul de colinde.

4. Cum ați ales repertoriul?

În alegerea repertoriului țin mereu cont de următoarele criterii: un anume grad de accesibilitate și de dificultate, împletirea repertoriului clasic cu cel modern și contemporan, îmbinarea repertoriului coral românesc cu cel din literatura universală. Anul acesta ne-am axat pe un repertoriu tradițional românesc.

5. Care este relația dumneavoastră cu studenții?

Aș spune că este una eficientă, productivă, bazată pe încredere și respect reciproc, întotdeauna de a veni în întâmpinarea nevoilor studenților, de a-i ajuta să depășească eventualele dificultăți de înțelegere și învățare, una pedagogică motivațională și – aș îndrăzni să spun – chiar părintească. Dar este un raport bazat mereu de seriozitate în demersul nostru pedagogic, fără de care nu am avea rezultate.

6. Cum ați ales locația concertului?

În Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” am concertat pentru prima oară la finalul anului universitar trecut, la invitația Preasfințitului Iosif Păuleț, actualul episcop al Diecezei Romano-Catolice de Iași, el însuși mare iubitor de muzică clasică. Dacă în alți ani concertele noastre de colinde le-am susținut în Aula de la BCU sau la Palatul Culturii, anul acesta pandemic am considerat că cea mai potrivită locație ar fi Catedrala Romano-Catolică, care este încăpătoare, are o acustică specifică, este dotată cu sisteme audio si video performante, găzduind și ERCIS Media. Un rol important în înlesnirea susținerii concertului nostru în catedrala episcopală – pe lângă generozitatea și eleganța conducerii Diecezei – a revenit părintelui Robert Râtan, student în anul III la specializarea Dirijat cor academic, foarte stimat de către colegii săi.

7. Ce părere aveți despre prestația corului din cadrul acestui concert?

Sunt foarte mulțumit de cum s-au mobilizat studenții în interpretarea repertoriului din această seară. Au fost foarte atenți la solicitările dirijorului, și-au depășit emoțiile, au cântat cu dezinvoltură, cu plăcere, cu dăruire, cu responsabilitate artistică, reușind să emoționeze publicul. Acesta i-a răsplătit cu aplauze generoase, iar pe internet spectatorii online au reacționat cu aprecieri onorante.

8. Ce credeți că ați putea îmbunătăți sau doriți să îmbunătățiți?

Mereu rămâne loc pentru mai bine. Mi-e greu acum, pe loc, să spun ce aș îmbunătăți. Rămâne să ascult eu însumi înregistrarea video și să extrag concluziile de rigoare.

9. Este grea profesia de dirijor?

Ușoară nu e! Mai cu seamă în fața unui ansamblu coral de studenți, profesioniști în devenire. Aceștia învață repertoriul, învață cum să-l cânte, cum să se acordeze, cum să se omogenizeze în acest aparat vocal mare numit ansamblu coral, învață să cânte împreună ascultându-se în același timp unii pe alții, învață lucrul în echipă. Dirijorul unui ansamblu coral studențesc rămâne în primul rând pedagog, calitate fără de care munca lui ar fi sisifică.

10. Pandemia a fost un impediment în realizarea concertului?

A fost în 2020. Ultimul nostru concert de colinde l-am susținut în decembrie 2019. În primăvara acelui an pandemia a lovit și țara noastră. Activitatea online, cu restricțiile sanitare impuse de situația pandemică au blocat repetițiile corale la clasă, fără de care nu putem vorbi de ansamblu. Momentele de relaxare si apariția vaccinurilor contra covid au facilitat revenirea studenților la cursuri și reluarea repetițiilor la cor, cu măsurile de precauție sanitară necesare.

Felicitări tuturor interpreților, participanților și organizatorilor acestui minunat eveniment!

Sorana-Mihaela Dascălu

Master Muzicologie – Anul I

Leave a Reply

Your email address will not be published.