Seara de 17 octombrie a reușit, fără îndoială, să surprindă complexitatea muzicii – abordată prin intermediul unor maniere, limbaje, stiluri și genuri multiple – valorificată fiind, în special, dintr-o perpectivă a timpului.

Astfel, recitalul oferit de profesorii FICSMT (Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice) în cadrul Festivalului Muzicii Românești a conturat încununarea unui efort comun, nu doar din punct de vedere componistic, dar și interpretativ.

Această frumoasă colaborare și manifestare artistică a surprins, bineînțeles, participarea celor implicați în proiectul editorial finanțat din fondurile ICMA (Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă), intitulat Valorificarea creației componistice și interpretative românești și coordonat de prof. univ. dr. Aurelia Simion. O muncă titanică ce integrează, pentru prima dată, publicarea a nouă titluri de manuscris în cadrul unui astfel de proiect, unele dintre ele făcând parte chiar din arhiva Universității.

Sub forma unei punți imaginare între trecut, prezent și viitor, importanța publicării acestor manuscrise țintește categoria tinerilor artiști, ce pot beneficia atât de partituri semnate de Eduard Caudella, cât și de cele aparținând prof. univ. dr. Ciprian Ion, decan al Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice și de prof. univ. dr. Aurelia Simion, pianistă cu preocupări multiple pe parcursul activității îndelungate din cadrul Universității de Arte din Iași.

Beneficiind de transcrierea și tehnoredactarea realizate de Claudiu Murgulescu, dr. Dalia Rusu-Persic (șef Bibliotecă UNAGE), Emanuel Arsînte, lect. univ. dr. Tudor Bolnavu și conf. univ. dr. Doina Grigore, aceste materiale muzicale se alătură unei contribuții anterioare a pianistului conf. univ. dr. Andrei Enoiu-Pânzariu, implicat în reducția Concertului pentru pian și orchestră op. 11 de Ciprian Ion.

Programul serii de luni a debutat prin interpretarea Concertului pentru vioară și orchestră în sol minor, op. 65, de Eduard Caudella – cunoscut dirijor, violonist, critic muzical și compozitor român de muzică de operă, primul profesor al lui George Enescu, care i-a dedicat ulterior lucrarea pentru vioară și pian „Impresii din copilărie” –. Interpretarea concertului integral, în trei părți, a evidențiat, prin valorificare elementelor de tehnică violonistică și expresie interpretativă, prezența pasajelor de virtuozitate aflate în alternanță constantă cu cele meditative, cantabile, discursul evoluând într-un dialog pregnant între violonistul Tudor Bolnavu (lect. univ. dr.) și pianista Doina Grigore (conf. univ. dr.). Fragmente cu duble coarde, alături de cele în arpegii, game în sens ascendent, facilitează o amplificare ce conduce chiar spre apogeu, în anumite secvențe-cheie ale lucrării. Acestea sunt integrate ulterior, printr-o curgere firească, într-o atmosferă ce devine treptat caldă și melancolică (pe alocuri). Deși remarcăm prezența unor momente solo, nu doar în ceea ce privește vioara, ci regăsite și în partitura pianului, împletirea celor două a constituit un motivesențial al discursului muzical. Contrastul tematic, întărit prin elemente melodico-ritmice, poatec fi privit ca un aspect esențial, manifestat în prim-plan.

Axându-ne asupra miniaturii vocale regăsite în creația lui Eduard Caudella din perioada anilor 1900-1922, opusuri necunoscute, aflate în manuscris în diferite fonduri de bibliotecă au fost aduse la lumină de Dalia Rusu-Persic, două dintre lieduri fiind selectate spre interpretare: Bate vânt, op. 41, nr. 1 și Ciobănaș cu doruri multe. La baza compoziției acestora a stat cântul popular, care a fost măiestrit integrat într-un discurs conceput cu elemente stilistice europene. În interpretarea acestora, tenorul Ion Urdeș (conf. univ. dr.) a fost acompaniat de pianista Aurelia Simion (prof. univ. dr.).

Creația intitulată Sinceritate a urmat primelor două momente ale serii, autoarea (prof. univ. dr. Aurelia Simion) evidențiind „un sens al cuvântului rar întâlnit în prezent”.  Compusă în anul 1994, inițial pentru nai și pian, în tonalitatea Re Major, se poate afirma că lucrarea a trecut testul timpului, îmbrăcând „o nouă haină”. Interpretarea acesteia a configurat contextul prielnic pentru a-i urmări, într-un neîntrerupt dialog, pe lect. univ. dr. Constantin Stavrat la vibrafon, alături de însăși autoarea lucrării la pian.

În continuare, interpretarea Fanteziei pe o temă din Rapsodia I de George Enescu, a subliniat o abordare în maniera ritmurilor de jazz, având drept bază fragmente cunoscute ale capodoperei enesciene. Autoarea și, totodată, interpreta acestei lucrări inedite, prof. univ. dr. Aurelia Simion a asociat, în desfășurarea creației sale, ritmul alert, ornamentarea intensă unui stil de Bossa-nova.

În cadrul aceluiași proiect vor fi multiplicate în viitorul apropiat alte două miniaturi, sub titlurile de Amintiri și Nostalgii.

Câteva cuvinte care au descris atmosfera plină de emoție l-au avut în atenție, în cele ce au urmat, pe prof. Emerit dr. Florian Simion, cel care în anul 1993 a fondat Ansamblul de percuție Alternances. Muzician remarcabil, dascăl cu har, a format generații ce au evoluat ulterior în străinătate (Germania, Ungaria, Spania, S.U.A), dar și pe meleaguri românești, absolvenții săi fiind angajați în toate instituțiile de cultură și învățământ preuniversitar din zona Moldovei. La ceas aniversar, meritele sale în activitatea didactică și artistică au determinat, în mod firesc, pe membrii Universității Naționale de Arte „George Enescu” spre a-i înmâna o diplomă specială, din dorința manifestării unei constante admirații și aprecieri, pentru eforturile sale necontentenite.

Momentul final a surprins membrii apreciatului ansamblu de percuție Alternances, coordonat printr-o extraordinară implicare, de lect. univ. dr. Constantin Stravrat, acaparând scena în interpretarea lucrării Variațiuni libere, semnată de prof. univ. dr. Ciprian Ion.  Compoziția a sugerat trecerea spre câmpul imaginativ aparținând prezentului (și chiar viitorului). Lucrarea este gândită ca o înșiruire de variațiuni asimetrice, delimitate de un leitmotiv ritmic ce creionează șirul lui Fibonacci. Tema inițială are sonorități folclorice, fiind expusă integral sau variat, în combinații timbrale diferite. Ulterior, asistăm la o asamblare treptată a temei, pornind de la motivul ritmic care, într-o manieră gravitațională, atrage treptat fiecare element – celulă, motiv – până la definitivarea întregului. Diferite ipostaze tematice contrastante se înlănțuie, grupându-se în secțiuni ce conturează un lanț variațional bazat pe juxtapuneri strofice. Se pot remarca, în densitatea ritmică sau poliritmică a percuției cu sunet nedeterminat, elemente de polifonie rigidă (canon între pian și marimbafon) sau heterofonii între clopote și celelalte instrumente cu sunet determinat. Ritmurile ostinate asigură fluența, dar și o repetitivitate apăsătoare.

Concertul cameral din seara zilei de luni, 17 octombrie, a reușit, cu siguranță, să pună în valoare fiecare moment în parte prin atenția deosebită la detalii, publicul numeros păstrându-și fascinația de-a lungul întregii ancorări în timp.

Felicitări întregii echipe UNAGE, pentru o organizare fără cusur a evenimentelor!

Oana Zamfir, Master anul II, Muzicologie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *