Marți, 18 octombrie 2022, în cadrul Festivalului Muzicii Românești, am avut ocazia să asistăm la un recital instrumental susținut în Sala „Eduard Caudella” de către profesori ai Universității Naționale de Arte „George Enescu”. Cele trei lucrări incluse în program, prezentate de muzicolog dr. Ligia Fărcășel, sunt mai puțin prezente în repertoriul românesc actual, readucând în atenția spectatorilor ieșeni creații muzicale din prima jumătate și de la mijlocul secolului al XX-lea – lucrări care au contribuit la dezvoltarea repertoriului cameral și solistic din muzica românească modernă.

Am avut ocazia să audiem Variațiunile libere pe o temă bizantină din secolul al XIII-lea pentru violoncel și pian de Paul Constantinescu, Sonata pentru pian op. 28 nr. 1 „Rapsodia in 3 episodi” de Constantin Silvestriși Patru preludii pentru pian de Tudor Dumitrescu. Interpreții – violoncelistul Sebastian Vîrtosu și pianistele Doina Grigore, Ionela Butu, Brîndușa Tudor – sunt deopotrivă artiști și profesori, interpreți activi și îndrumători pentru muzicienii în formare, având o bogată activitate atât în planul carierei individuale, cât și în proiectele sau recitalurile cu studenții Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice.

Recitalul a fost prezentat de muzicolog dr. Ligia Fărcășel, gazdă a numeroase evenimente ieșene din ultimii ani, având un rol important în crearea unei legături între artiști și public, facilitând cunoașterea programului și a interpreților prin informații atent selectate și documentate.

Sebastian Vîrtosu este în prezent conferențiar universitar în cadrul universității ieșene la catedra de violoncel, desfășurând în paralel activitatea de pedagog și cea de interpret activ în recitaluri și concerte camerale. Este membru fondator al Cvartetului „Gaudeamus”, alături de care a obținut numeroase premii naționale și internaționale:  „San Bartolomeo al Mare”, Italia (2000), Premiul al II-lea (primul premiu nefiind acordat) la Concursul Internațional de Muzică de Cameră „V. Bellini”, Caltanisseta, Sicilia (1995), Premiul Special al Juriului la Concursul Internațional de Cvartete de Coarde „Mozart”, Salzburg, Austria (1995). De asemenea, a susținut cursuri de măiestrie prin programul Erasmus, în calitate de profesor invitat la Academia de Muzică, Dans și Arte vizuale din Plovdiv, Bulgaria (aprilie 2018) și la Royal Conservatory din Birmingham, Marea Britanie (aprilie 2019).

Doina Grigore este o valoroasă pianistă din spațiul artistic ieșean, cu o vastă experiență de scenă, deopotrivă ca solist și membru în formații camerale, activând în prezent drept conferențiar universitar în cadrul universității ieșene. În anii 2010 si 2012 a susținut alături de violonistul Sherban Lupu recitaluri la Filarmonica din Iași, precum și la Suceava, în cadrul Festivalului International al Artelor. A fost invitată ca acompaniator la cursurile Sherban Lupu „Violin Masterclass”, desfășurate la Turda (2013) și ale violonistului roman Alexandru Tomescu, de la Mihăileni (2016). În anul 2012, a adus în atenția publicului din Germania lucrări ale compozitorilor români contemporani, dar și ale lui Enescu și Bartók, în cadrul unui turneu realizat în Berlin, Mannheim și Oldenburg. În 2016 a concertat în formația de Trio alături de Elena Ovănescu (vioară) și Sebastian Vârtosu (cello) pe scenele Filarmonicilor din România (Iași, Bacău) și Republica Moldova (Chișinău), precum și în cadrul Festivalului de Muzică de cameră de la Dobritch (Bulgaria). În calitate de solistă, a concertat pe scenele din România, Italia, Elveția, Ungaria. Repertoriul dumneaei cuprinde lucrări ce acoperă o vastă arie stilistică, de la Baroc până la muzica modernă și contemporană.

Deși cunoscute muzicienilor români prin sonoritățile inedite și frumusețea discursului, Variațiunile libere pe o temă bizantină din secolul al XIII-lea pentru violoncel și pian de Paul Constantinescu sunt rareori auzite în sălile de concert, publicul nefiind familiarizat cu stilurile diverse abordate de acest mare compozitor în lucrările sale. Melosul bizantin a constituit o sursă consistentă de inspirație pentru compozitorul de origine ploieșteană, aflându-se la baza materialului sonor valorificat atât în genuri religioase (liturghie, oratoriu, coruri), cât și în creații de concert, fie orchestrale (Triplul concert), fie camerale (studii, variațiuni, sonatină). Caracterul sobru al cântului bizantin se împletește cu măiestria și imaginația muzicală a compozitorului, dând naștere unor linii melodice inspirate, cantabile, vibrante, în care elementele de limbaj și stil sunt echilibrat prelucrate, conferind temei inițiale de inspirație un caracter stilizat, liber și chiar poetic. Lirismul dobândit în unele variațiuni se datorează, pe de o parte, timbralității calde, prin asocierea violoncelului cu pianul, iar pe de altă parte, manierei componistice prin care Paul Constantinescu tratează tema bizantină cu origini atât de vechi. Interpreții au reușit să transmită publicului o stare de meditație, liniște și delectare prin bucuria alegerii unei lucrări atât de frumoase pentru a fi readusă la viață, în lumea secolului XXI.

Următoarele două lucrări din programul recitalului au fost destinate pianului, beneficiind de viziunile interpretative ale pianistelor Ionela Butu și Brîndușa Tudor.

Ionela Butu este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii muzicale teoretice, desfășurând o activitate artistică susținută, cu un vast repertoriu stilistic. În calitate de cadru didactic, s-a implicat în programe de formare în țară și străinătate, prin mobilități Erasmus în Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Bulgaria și în cadrul World Piano Teachers Association. În anul 2012 a absolvit studii post-doctorale la Universitatea Națională de Muzică din București, cu tema „Integrala romanțelor pentru soprană și pian de Serghei Rahmaninov”, proiect realizat în colaborare cu soprana Diana Bucur, solistă a Operei Naționale Române Iași.

Lucrarea interpretată de Ionela Butu în cadrul recitalului, Sonata pentru pian op. 28 nr. 1 „Rapsodia in 3 episodi” a fost compusă de Constantin Silvestri în anul 1953. Aparținând unei perioade neomogene din punct de vedere stilistic, dar deosebit de fecunde, lucrarea se caracterizează printr-un folclorism stilizat, filtrat prin măiestria scriiturii componistice prin care dobândește trăsături de factură neoclasică și expresionistă. Astfel, titlul lucrării evidențiază materialul de inspirație autohtonă care a fost valorificat ca bază tematică a lucrării. Prima parte reunește elemente de doină, joc, dar și de melos bizantin, pe care Ionela Butu le-a subliniat pianistic printr-o tehnică deosebit de lejeră, realizată cu gentilețe și precizie. De asemenea, împletirea discursului de tip neoclasic cu sugestiile folclorice determină o aglomerare cromatică a discursului și generarea unor disonanțe aspre, sub forma unui joc al clapelor albe și negre, cu grad ridicat de dificultate. Interpretarea lucrării a creat un echilibru între trăsăturile stilistice variate și elementele de limbaj muzical prin care Constantin Silvestri a contribuit la dezvoltarea repertoriului pianistic modern în contextul mijlocului de secol XX, lucrarea fiind și în zilele noastre agreată de către publicul iubitor de muzică românească.

Brîndușa Tudor activează în prezent în calitate de conferențiar universitar la disciplinele Pian general și Acompaniament canto din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. A obținut premii la concursuri naționale de interpretare pianistică și a concertat ca solistă cu orchestre simfonice din România (Iaşi, Bacău, Botoşani), Germania (Leutkirch, Wangen) sub bagheta unor dirijori de marcă, precum Emanuel Elenescu, George Vintilă, Ludovic Bacs, Ovidiu Bălan, Gheorghe Costin, Florin Totan, Radu Postăvaru, Atsushi Nukii (Japonia), Reiner Möckel (Germania), Michele Santorsola (Italia). A susținut numeroase recitaluri de pian, camerale și de acompaniament, cuprinzând repertoriu ce aparține tuturor stilurilor muzicale, la Filarmonica de Stat „Moldova” Iași, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, Opera Română Iași, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Conservatorio di Musica „Luisa D’Annunzio” (Pescara, Italia), Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” (Chișinău, Republica Moldova), Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice Chișinău (Republica Moldova). A participat la emisiuni radio și tv la posturile TVR3, TVR Iaşi, TV Europa Nova Iaşi, TV Wangen şi TV Leutkirch (Germania), Radio România Cultural Bucureşti, Radio România Muzical Bucureşti, Radio Iaşi, Radio Europa Nova Iaşi, Radio Leutkirch (Germania). A realizat înregistrări pentru Radio Iaşi (Musica ricercata de György Ligeti, Meditaţii la Enescu de Vasile Spătărelu) şi Radio Leutkirch (Germania – Concertul în Mi bemol major KV 271 pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart).

Ultimele creații incluse în programul recitalului au fost cele Patru preludii pentru pian compuse de Tudor Dumitrescu și interpretate de Brîndușa Tudor. Sonoritatea acestor preludii este atractivă și fascinantă deopotrivă pentru muzicieni și melomani, datorită armoniei de factură romantică târzie, cu numeroase inserții cromatice și relații acordice libere care tind spre tonalitate lărgită și politonalitate. Succesiunile armonice preferate de compozitor denotă o abordare revigorantă a unor limbaje muzicale tradiționale, preludiile fiind create în perioada adolescenței sale și sugerând prin maniera de elaborare sonoră un freamăt interior, un avânt specific vârstei timpurii. Născut în 1957 într-o familie de muzicieni, Tudor Dumitrescu a avut parte de o educație aleasă, s-a format de mic ca pianist de performanță, a studiat în țară și străinătate (Weimar, Geneva, Berlin) cu profesori renumiți, a participat la concursuri de interpretare și a început o frumoasă carieră concertistică, având totodată și preocupări componistice manifestate în genurile miniaturale pentru pian (piese diverse, suite, preludii), lied-uri vocal-pianistice. Din păcate, drumul tânărului artist s-a încheiat brusc, la vârsta de doar 19 ani, în urma cutremurului din martie 1977. Preludiile interpretate cu multă sensibilitate, noblețe și avânt de Brîndușa Tudor în cadrul recitalului sunt o dovadă vie a talentului său precoce, a potențialului manifestat într-o etapă timpurie, dar neajuns la maturitate, neîmplinit.

Recitalul susținut de profesorii Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași ne-a creat bucurie și încântare prin lucrările alese, interpretarea caldă și trăirile transmise publicului!

Denisa Luța și Vanessa Păduraru, studente în anul II, Muzicologie

Coordonator: lect. univ. dr. Mihaela Balan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *