Recitalul instrumental oferit de prof. univ. dr. Petrea Gâscă (corn) și prof. univ. dr. Aurelia Simion (pian) susținut joi, 25 octombrie, orele 17.00 în sala de spectacole de la Biblioteca Centrală Universitară, a avut nota sa de originalitate. Protagoniștii și-au dorit o reîntoarcere la sursele primare de inspirație ale muzicii culte, tezaurul folcloric, prin evocarea unor nume mai puțin răsunătoare ale componisticii românești, dovedind prin gestul creator o afinitate pentru valorificarea resurselor multiple pe care le oferă cântul popular. Mai mult decât atât, pentru ca atmosfera să fie specială și autentică, a fost invitată actrița Laura Bilic, lect. univ. dr. la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Voi comenta câteva aspecte despre activitatea desfăşurată de cei doi interpreți.
Profesor dedicat, pianist pasionat, promotor și iubitor de muzică bună în toate formele ei, prof. univ. dr. Aurelia Simion este muzicianul complet, ce se împarte cu dăruire în egală măsură activităţii interpretative şi celei didactice. Deși nu ocolește ocaziile de a se afla singură în lumina reflectoarelor, acestea condimentează aparițiile pianistei Aurelia Simion ca membru într-o diversitate de ansambluri camerale, dar mai ales ca pianist acompaniator, realizate întotdeauna la un înalt nivel de profesionalism. Seriozitatea și competența profesională i-au facilitat colaborarea cu soliști importanți din țară și străinătate cu ocazia unor manifestări artistice de anvergură, în proiecte și festivaluri naționale și internaționale, dar și în cadrul unor importante sesiuni de masterclass susținute de maeștri de renume internațional.

Instrumentist şi profesor universitar, Petrea Gîscă uimește prin energia debordantă cu care abordează provocările moderne ale statutului de artist. Prin remarcabila sa activitate a contribuit la promovarea repertoriului pentru corn ca solist, iar ca instrumentist de orchestră a participat efectiv la permanentizarea prestigiului cucerit de orchestra ieşeană în anii ’70. Este membru fondator al unor ansambluri de suflători de prestigiu. Ca membru al Orchestrei Filarmonicii „Moldova” din Iași și a diverselor formații camerale din țară și străinătate, Petrea Gîscă a susținut turnee naționale și internaționale și a participat la numeroase înregistrări audio și televizate. De asemenea, desfăşoară o activitate solistică constantă, colaborând cu majoritatea orchestrelor simfonice româneşti. A susţinut recitaluri atât în ţară, cât şi în străinătate şi a întreprins multiple turnee în Europa şi Coreea de Sud.
În paralel cu activitatea concertistică, Petrea Gîscă desfăşoară, începând cu anul 2010, şi o intensă carieră didactică la catedra de corn şi muzică de cameră de la Universitatea Naţională de Arte din Iaşi.

Primul compozitor audiat, ce a deschis seria creatorilor pasionați de valorificarea melosului popular, a fost Gheorghe Păunescu. Instrumentist pasionat și profesor dedicat, Păunescu reprezintă unul dintre modelele de referință al generațiilor de corniști care i-au urmat, grație generozității, profesionalismului și pasiunii sale pentru muzică. Încercările componistice sunt destinate în exclusivitate cornului, reprezentând lucrări didactice sau piese pentru corn și pian, incluse deja în repertoriul de gen ca fundamente ale formării oricărui instrumentist cornist.

Prima lucrare din programul serii, Piesa în stil românesc în re minor a surprins prin intonațiile unor melodii din folclorul ardelenesc, incluse într-un discurs instrumental agrementat cu elemente tehnice complexe (ambitus extins, articulații variate, scriitură densă), dar și cu momente în care a fost valorificat potențialul expresiv al celor două instrumente.

În cea de a doua lucrare, Poem concertant, elementele de factură populară au fost mai subtile ca prezență, fiind încadrate într-un discurs complex, cu o scriitură elaborată, amintind de genul de concert. Mai mult, ne-am așteptat la o concentrare a muzicii către partida cornului, dată fiind formația instrumentală a compozitorului. Însă am descoperit momente ample dedicate exclusiv pianului, în care Gheorghe Păunescu a dovedit cunoașterea perfectă a posibilităților timbrale, tehnice și expresive ale instrumentului.

În partea a II-a, am ascultat-o pe invitata serii, actrița Laura Bilic, lect. univ. dr. la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu“ din Iaşi, cu un palmares al realizărilor deosebit de bogat, din care amintim premiul pentru Cea mai bună actriţă la Gala Tînărului Actor „HOP“ (2010). Poezia O noapte la țară este prima din cele câteva texte alese special pentru această ocazie din creația lui Vasile Alecsandri. Următoarele două intervenții poetice au continuat ideea propusă de registrul instrumental, cea de transpunere a spațiului arhaic, popular, de această dată în versuri, titlurile poeziilor fiind sugestive în acest sens: Doina iubirii și Doină oltenească.

Artist de naționalitate germană, cu preocupări muzicale multiple – dirijor, profesor, culegător de folclor, compozitor – Norbert Petri și-a descoperit drumul propriu în exprimarea muzicală prin valorificarea elementelor aparținând folclorului săsesc, alături de cele românești autentice.

Din creația sa de o uimitoare diversitate a genurilor, am audiat Fantezia pentru corn și pian pe două motive populare românești op. 25. Lucrarea a dezvăluit încă o dată nu doar bogăția melodică și ritmică a folclorului autohton, ci și expresivitatea, profunzimea exprimărilor sale specifice, așa cum este cazul recitativului melodic sau pur declamativ, în cel mai firesc caracter doinit, transpuse într-o manieră originală în ipostază instrumentală.

Am fost impresionați atât de bogăția sonoră a acestei lucrări inedite, precum și de interpretarea originală a cornistului Petrea Gîscă și a pianistei Aurelia Simion, pentru care densitatea scriiturii, exploatarea timbralității vaste a instrumentului și virtuozitatea nu mai reprezintă de multă vreme o provocare, ci un mijloc de a face muzica mai plină de farmec.

Un alt creator, propus în program a fost Aurel Popa, care face parte din generația actuală de compozitori români, cu realizări remarcabile atât la pupitrul dirijoral al unor ansambluri corale și orchestrale de prestigiu, dar și în sfera componistică, prin accesarea unor genuri dintre cele mai diverse: orchestrale, corale sau muzică pentru fanfară. Am ascultat Joc pentru corn și pian, o miniatură sclipitoare, ale cărei dimensiuni reduse sunt compensate de provocările tehnice pe care le ridică interpreților. În ciuda virtuozității impresionante pe care o propune, evidențiată prin salturile ample între registre diferite, prin complexitatea articulațiilor sau scriitura pianistică dinamică, lucrarea păstrează din farmecul melodiei cu iz arhaic din care se inspiră, invitându-ne să descoperim o altă fațetă a jocului popular românesc transpus într-o combinație instrumentală inedită.

În peisajul eclectic din punct de vedere stilistic de la începutul secolului XX, limbajul componistic al lui Constantin Dimitrescu nu a excelat prin originalitate, fiind greu de definit datorită numărului mare de elemente eterogene din care este alcătuit. Însă creația sa, văzută în ansamblu, a contribuit la formare unei tradiții în domeniul muzicii de cameră românești prin abordarea unei diversități de genuri muzicale. Una dintre cele mai celebre pagini miniaturale românești scrise pentru cuplul violoncel-pian, Dansul țărănesc, se bucură de un număr impresionant de transcrieri pentru diverse instrumente, așa cum este și cea pentru corn, pe care am audiat-o. Lucrarea a demonstrat nu doar o vădită preocupare pentru valorificarea melodiei populare autohtone, dar și un interes deosebit pentru virtuozitate și cantabilitate, pentru valorificarea timbralității și dinamicii diverse a instrumentului.

Întotdeauna, îmbinarea dintre ipostaza de interpret și cea de creator reprezintă una dintre provocările dar și oportunitățile unui artist de a-și descoperi propriile resurse creative. Studiul de concert pentru corn și pian, compus de Petrea Gîscă și Aurelia Simion, reprezintă rezultatul colaborării artistice și creatoare a celor doi muzicieni, care, punând laolaltă experiența ca instrumentiști și inventivitatea, au conceput o lucrare inedită, cu parfum autohton. Lucrarea a apărut în perioada pregătirii unui recital aniversar și a avut prima audiție la 19 mai 2016. În desfășurarea Studiului de concert am descoperit trei secțiuni distincte, în care sunt prelucrate variațional trei melodii de factură populară propuse de cornistul Petrea Gîscă: o doină, o horă lentă bucovineană și Hora mărțișorului de Grigoraș Dinicu, adaptate pentru corn, acompaniamentul original fiind realizat de pianista Aurelia Simion.

Și cum am putea să ne referim la compozitorii români fără să-i amintim pe cei de același grai și spirit pur românesc, compozitorii basarabeni?

Născut la Chișinău și format în tradițiile școlii ruse, muzicianul de origine evreiască David Fedov completează rândurile compozitorilor moldoveni din secolul al XIX-lea care au reușit să propage și să impună în spațiul unional tezaurul folcloric al Basarabiei. Cele mai multe lucrări ale compozitorului datează din perioada studenției, etapa în care a compus cu precădere pentru cor a capella, muzică desprinsă din filonul folcloric, suite de dansuri moldovenești în care a îmbinat melodiile autentice cu cele compuse în stil popular, prelucrări și aranjamente, pentru diverse combinații de instrumente. Din creația lui am audiat un Joc moldovenesc, lucrare cu un parfum autentic basarabean, în care am reușit să surprindem o frântură din specificul melosului moldovenesc, mereu străbătut de o undă de melancolie. Și, pentru ca atmosfera să fie cât se poate de autentică, lucrarea a fost precedată de două dintre poeziile lui Grigore Vieru, Unde fugi tu, valule? și Cu viața cu dorul, în interpretarea actriței Laura Bilic.

Nu ne rămâne decât să-i felicităm pe protagoniștii acestei seri care au oferit publicului un recital reușit, prin redescoperirea sonorităților folclorice în ipostaze inedite.