Într-un peisaj muzical în care repertoriul consacrat ocupă adesea un loc privilegiat, întâlnirea cu creația contemporană românească reprezintă o oportunitate de a descoperi noi perspective asupra expresiei sonore. O astfel de experiență a oferit concertul cameral susținut de Ansamblul TimbrIS, marți, 13 octombrie 2026, în Sala „Eduard Caudella” a Casei Balș din Iași, în cadrul celei de-a XXVIII-a ediții a Festivalului Muzicii Românești.

.

Înființat în anul 2023, la inițiativa compozitorului Ciprian Andrei Ion, Ansamblul TimbrIS și-a orientat activitatea către promovarea muzicii contemporane, acordând o atenție deosebită creației românești. Sub conducerea dirijoarei Emanuela Izabela Vieriu, formația reunește instrumentiști preocupați de explorarea limbajelor muzicale variate, într-o alcătuire instrumentală cadaptată particularităților fiecărei partituri.

Concertul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, susținută de prezența unui public numeros și, în mod deosebit, tânăr. Studenții Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași au venit atât din interes pentru repertoriul propus, cât și pentru a-și susține profesorii aflați în ipostaza de interpreți. Alături de aceștia s-au regăsit cadre didactice universitare din generații diferite și iubitori ai muzicii, într-o întâlnire care a evidențiat legătura dintre mediul academic și viața artistică ieșeană. Totodată, implicarea studenților în organizarea festivalului, în calitate de voluntari, a continuat o tradiție prin care tinerii muzicieni participă activ la desfășurarea evenimentelor culturale.

Programul serii a propus o incursiune în creația camerală românească, reunind cinci lucrări aparținând unor perioade și orientări stilistice diferite. Deschiderea concertului cu prima parte, Allegro, din Cvartetul op. 15 de Eduard Caudella a oferit un punct de referință istoric pentru întregul parcurs muzical. Lucrarea, începută în 1861 și finalizată în 1901, aparține unei etape importante în dezvoltarea muzicii culte românești, în care influențele romantismului european se împletesc cu preocuparea pentru afirmarea unui limbaj componistic propriu. Scriitura pentru vioară, violă, violoncel și pian aduce în prim-plan dialogul instrumental și organizarea discursului muzical în spiritul tradiției camerale romantice.

Trecerea către muzica secolului XXI s-a realizat prin StillMania (2021), lucrare semnată de Alin Chelărescu, pentru flaut, clarinet, vioară și pian. Alcătuită din patru secțiuni – Ritjazzmic, Bertrand, Bertrand…, La Valse și Sak-Sak –, compoziția explorează diferite sugestii stilistice, de la ritmurile jazzului și eleganța valsului până la influențe de inspirație balcanică. Diversitatea ritmică și caracterul contrastant al secțiunilor conturează un discurs în care trimiterile la sonorități cunoscute sunt reinterpretate prin mijloace componistice actuale.

O altă perspectivă asupra relației dintre trecut și prezent a fost oferită de Loco Barocco (2024), compoziție a lui Paul Pintilie, destinată unui ansamblu format din flaut, oboi, clarinet, vioară, violoncel și pian. Lucrarea pornește de la sugestiile stilului baroc, fără a urmări însă reconstituirea fidelă a acestuia. Impulsul ritmic, articulațiile instrumentale și alternanța planurilor sonore contribuie la conturarea unui limbaj contemporan în care referințele istorice dobândesc noi valențe expresive. Un moment plăcut al concertului l-a constituit prezența compozitorului în sală, acesta fiind aplaudat și felicitat pentru lucrarea sa. Întâlnirea directă dintre creator, interpreți și public a conferit evenimentului o dimensiune aparte.

Programul a continuat cu Lumina (2025), de Gabriel Mălăncioiu, lucrare dedicată Ansamblului TimbrIS și inspirată de poemul Stalactita al lui Lucian Blaga. Concepută pentru flaut, oboi, clarinet, vioară, violoncel, pian și percuție, compoziția propune o reflecție sonoră asupra transformării și contrastului. Relațiile dintre densitate și rarefiere, dintre intensitate și discreție sonoră devin elemente importante în construirea discursului muzical. Referința poetică nu este tratată descriptiv, ci constituie punctul de plecare pentru explorarea unor stări și relații timbrale.

Ultima lucrare a programului, AestIS (2025), de Mihai Murariu, a fost compusă în cadrul proiectului Lucian Blaga 130, având ca sursă de inspirație poemul Vara. Titlul reunește termenul latin aestas, care înseamnă „vară”, cu o trimitere la Ansamblul TimbrIS și la orașul Iași. Partitura, destinată formulei instrumentale alcătuită din flaut, clarinet. vioară, violoncel, percuție, pian, explorează percepția timpului muzical prin alternanța dintre continuitate și fragmentare, dintre momente de densitate sonoră și pasaje mai rarefiate. Trimiterea la universul poetic al lui Blaga este completată de o referință la concertul Vara din ciclul Anotimpurile de Antonio Vivaldi, reinterpretată însă în contextul unui limbaj sonor contemporan.

Dincolo de particularitățile fiecărei partituri, un element care a conferit unitate întregului concert a fost coeziunea Ansamblului TimbrIS. Relația dintre instrumentiști a părut una firească, bazată pe atenție reciprocă și pe o comunicare muzicală bine consolidată. Gesturile discrete și modul în care membrii formației au interacționat au lăsat impresia unui colectiv omogen, în care fiecare interpret își cunoaște rolul în construcția ansamblului. Într-un repertoriu contemporan caracterizat prin formule instrumentale variate și printr-o atenție sporită acordată timbralității, această capacitate de comunicare reprezintă un aspect esențial al actului interpretativ. Conducerea dirijorală a Izabelei Vieriu a contribuit la păstrarea unității muzicale de-a lungul unui program divers din punct de vedere stilistic.

Din perspectivă critică, una dintre provocările unui asemenea program constă în trecerea de la un limbaj muzical la altul, fiecare lucrare solicitând o abordare interpretativă diferită. Dacă partitura lui Eduard Caudella presupune o atenție deosebită acordată frazării și echilibrului specific muzicii romantice, creațiile contemporane aduc în prim-plan complexitatea ritmică, diversitatea articulațiilor și explorarea unor combinații timbrale mai puțin convenționale. Astfel, omogenitatea ansamblului a reprezentat un punct forte al concertului. Totodată, diversitatea repertoriului a solicitat și o ascultare activă din partea publicului, întrucât succesiunea unor viziuni componistice atât de diferite nu oferă întotdeauna repere sonore imediate. Tocmai această provocare a constituit unul dintre aspectele valoroase ale evenimentului, transformând audiția într-o experiență de descoperire și familiarizare cu diversitatea expresiilor muzicii contemporane.

Din perspectiva publicului, întâlnirea cu asemenea lucrări reprezintă și un exercițiu de deschidere către sonorități și limbaje mai puțin familiare. Muzica contemporană nu presupune doar descoperirea unor tehnici componistice noi, ci și disponibilitatea de a asculta fără a căuta permanent reperele oferite de repertoriul consacrat.

.

Concertul Ansamblului TimbrIS a demonstrat că muzica românească actuală își găsește un loc firesc în viața culturală ieșeană, iar interesul manifestat de publicul tânăr constituie un semn încurajator pentru receptarea și promovarea acesteia. Dincolo de valoarea repertoriului, evenimentul a rămas o experiență plăcută prin atmosfera creată, apropierea dintre interpreți și ascultători dar mai ales bucuria de a descoperi creații ale compozitorilor români contemporani.

.

Teodora Butnaru, Master anul I, Muzicologie, UNAGE