Cu prilejul aniversării celor 160 de ani de la înființarea primei instituții de învățământ artistic modern la Iași, Universitatea Națională de Arte ,,George Enescu” a organizat în perioada 26-30 octombrie 2020 o suită de manifestări artistice importante.
Unul dintre evenimentele notabile pentru spațiul cultural ieșean a avut loc în seara zilei de 30 octombrie în frumoasa sală a Teatrului Național ,,Vasile Alecsandri”. Evenimentul a reunit nu numai profesorii și studenții de la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, cât și pe cei ai Facultății de Teatru sau ai Facultății de Arte Vizuale și Design. Programul propus a fost inedit, fiind alcătuit dintr-o lucrare scenică foarte cunoscută din creația compozitorului rus Rodion Shchedrin, și anume suita Carmen.
Interpretată de către Orchestra Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice în viziunea dirijorală a profesorului Bogdan Chiroșcă, lucrarea s-a remarcat printr-un plus de culoare și dinamism, calități asigurate prin implicarea Ansamblului de Percuție ,,Alternance” (coordonat de profesorul Constantin Stavrat) și de balet (coregrafia fiind asigurată de profesoara Lorette Enache).
Suita Carmen este un balet într-un singur act creat în 1967 de coregraful cubanez Alberto Alonso pe muzica compozitorului rus Rodion Shchedrin și dedicată soției acestuia, prima balerină absolută a Teatrului Balshoi din Moscova, Maya Plisetskaya.
Deși muzica a fost preluată într-o bună măsură din opera cu același nume a lui Georges Bizet, aceasta a fost aranjată într-o concepție orchestrală modernă, compozitorul explorând posibilitățile timbrale variate ale cordofonelor și ale unui pachet extins de instrumente de percuție (timpan, baterii, marimbă, vibrafon, castaniete, clopote, bongos-uri, clopote tubulare, tambur, tamburină, güiro, blocuri de lemn, clave, trianglu, glockenspiel, crotale, maracas, bici, choclo, blocuri de templu, toba mare, tam-tam, cimbale, hi-hat, tom-tom). Renunțând la compartimentul suflătorilor de lemn și al celor de alamă, orchestrația lui Shchedrin s-a dovedit a fi neașteptată și creativă, dar în același timp, mult mai mobilă, unitară și diversificată. Totodată, pentru a recrea muzica lui Bizet, compozitorul apelează la diverse tehnici de scriitură și de tratare a discursului muzical, recurgând deseori la anumite distorsionări ritmico-melodice, la fragmentarea materialului celular-motivic și la o serie de schimbări subtile în plan armonic.
Pentru mine, Shchedrin este un compozitor cu o tehnică de compoziție extrem de creativă, având un simț formidabil pentru prelucrarea ideilor sonore și pentru redarea diferitelor culori sau efecte orchestrale. Suita Carmen conține un număr de 13 dansuri, fiecare dintre acestea având un caracter diferit. Ascultând integral interpretarea orchestrei, am constatat că s-a apropiat foarte mult de intențiile compozitorului consemnate în partitură. Fiind o lucrare dificilă din punct de vedere tehnico-interpretativ, presupune o atenție deosebită în ce privește omogenizarea, sincronizarea ritmică și ierarhizarea planurilor sonore. Instrumentiștii au reușit să evidențieze culoarea temelor lirice, recognoscibile din opera lui Bizet, întrerupte uneori de câte un moment solistic sau prelucrate în manieră contrapunctică. Totodată, dirijorul orchestrei, profesorul Bogdan Chiroșcă a reușit să transmită instrumentiștilor caracterul adecvat al lucrării, insistând asupra celor mai fine detalii din partitură, marcată prin frecvente schimbări ale stării de spirit, de la sensibilitate vagă la izbucniri furtunoase și la entuziasm visceral. Scriitura densă, aglomerată în plan ritmic, gradațiile și culminațiile, problema frazării au fost o adevărată provocare pentru tinerii instrumentiști, dar mai ales pentru cei patru percuționiști ai Ansamblului de Percuție ,,Alternance”, care au avut un rol extrem de important pe parcursul lucrării.
Am remarcat în mod deosebit momentul Carmen’s Entrance and Habañera: Allegro moderato – Quasi andante, unde Habañera a fost introdusă într-un duet vioi la vibrafon și timpan, în timp ce instrumentele celelalte de percuție accentuau anumite sunete pentru a distorsiona linia melodică. De asemenea, finalul lucrării surprinde modificările esențiale aduse de Shchedrin operei lui Bizet și fidelitatea acestuia față de povestea baletului. Melodiile capătă un caracter extrem de percutant, exotic, însă muzica rezultată, cu climaxul său pasional, Coda marcată de sunete de clopote îndepărtate și de corzile în pizzicato,are încă acea sobrietate și profunzime specifică muzicii lui Bizet.
Interpretarea studenților Orchestrei Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice a fost reușită, fiind încununată la final cu aplauze din partea publicului. Apreciem alegerea programului, prin valorificarea unei creații arhi-cunoscute în mediul muzical academic, însă nu la fel de cunoscută publicului ieșean. Subliniem că în ciuda gradului ridicat de dificultate al programului, tinerii instrumentiști au reușit, în condiții de distanțare socială și de purtare a măștilor, să se ridice la un nivel foarte bun, peste așteptările noastre. Menționăm, totodată, și prestația grupului de dansatori, care, deși au avut o abordare cu tentă evidentă modernă în ceea ce privește costumația și anumite gesturi sau mișcări scenice, au reușit să se sincronizeze ireproșabil textului muzical.
Deși ne aflăm într-o perioadă extrem de grea pentru lumea artistică, măcinată de tensiune, boală, suferință și o multitudine de restricții, în care majoritatea evenimentelor culturale au fost amânate sau chiar anulate, apreciem în mod deosebit efortul tuturor organizatorilor, studenților, dirijorului Bogdan Chiroșcă, profesorului coordonator Constantin Stavrat, coregrafei Lorette Enache și al tuturor celorlalți reprezentanți implicați care au făcut posibil acest eveniment important la ceas aniversar în cronologia Universității Naționale de Arte ,,George Enescu” din Iași. Nu ne rămâne decât să-i felicităm pe protagoniștii acestei seri, să-i încurajăm și motivăm pentru a avea cât mai multă experiență de scenă și o carieră de succes.
Ștefan Dubatufca, Master anul I, Muzicologie
Coordonator: conf. univ. dr. Loredana Iațeșen