În cadrul Festivalului Internațional Vacanțe Muzicale din acest an, au fost prezenți Berti Barbera (vocalist, interpret la muzicuță și percuție), alături de Nicu Patoi (chitară), artiști de actualitate în spațiul muzicii moderne românești. Aceștia au susținut un concert cameral, într-un cadru mai retras, în sala de festivități a Prefecturii din Piatra Neamț, iar programul evenimentului a inclus melodiile înregistrate pe albumul lansat recent de cei doi muzicieni – Blue Drops.
Berti Barbera a descoperit muzica de mic copil, fiind atras de diferite stiluri, genuri, instrumente. Nicu Patoi a fost atras de timbralitatea chitarei, instrument la care construiește sonorități excepționale, indiferent de genul ales.
Apărut în America de Nord în jurul deceniului 1860-1870, Blues-ul își are rădăcinile în cântecele tradiționaleale afro-americanilor, devenind unul din cele mai apreciate și răspândite stiluri muzicale până în prezent. Berti Barbera a afirmat în timpul prezentării sale că „jazz-ul face parte din blues, dar blues-ul nu face parte din jazz”.
INTERVIU CU CHITARISTUL NICU PATOI
Sorana Dascălu: Pentru început, aș dori să îmi faceți o scurtă prezentare a evoluției dumneavoastră pe plan muzical, din copilărie și până în prezent.
Nicu Patoi: De când mă știu am fost atras de muzică și de instrumentele muzicale. Una dintre primele mele amintiri este cea în care eu stau ca și hipnotizat, fermecat, în fața unei formații dintr-un restaurant, acolo unde evident eram împreună cu părinții mei.
La vârsta de 7 ani am primit în dar prima chitară, dar relativ târziu, abia la 13 ani am început primele lecții împreună cu domnul profesor Ioan Roșca. A urmat un periplu prin majoritatea trupelor rock locale, având șansa de a cânta și de a învăța cu și de la muzicieni foarte buni.
În 1996, după ce am absolvit facultatea, m-am mutat în București și am urcat pe scena mare a muzicii pop-rock. Am început colaborarea cu Ștefan Bănică Jr. și totodată am continuat proiectul solo, PLATONIC BAND. Am cântat cu majoritatea artiștilor valoroși din România, am participat la emisiuni radio și TV, am realizat înregistrări audio și video, turnee și sute, poate mii de concerte având în vedere cei aproape 40 de ani de carieră.
Abia în 2015 mi-am „legalizat” cariera de muzician, atunci când am absolvit un master la Universitatea Națională de Muzică din București, la secția Jazz și culturi muzicale pop, la clasa renumitului Mircea Tiberian.
Ultimii ani mi i-am împărțit între elevi, munca de studio și activitatea concertistică alături de PLATONIC BAND, Berti Barbera & Nicu Patoi DUO, PASĂREA ROCK, Ștefan Bănică, proiectele EQUILATERAL și POP GOES JAZZ.
Sorana Dascălu: Din dialogul și schimbul de priviri cu Berti Barbera, am dedus că relația dintre voi este una strânsă și apropiată. Cum v-ați cunoscut cu Berti Barbera? Cum ați început să colaborați cu dumnealui?
Nicu Patoi: Pe Berti l-am întâlnit pentru prima dată undeva prin anul 1997. Eu lucram la showroom-ul celor de la Stage Expert, iar Berti a venit să încerce un microfon. Atunci am cântat pentru prima dată împreună și dacă nu mă înșel, ne-am jucat pe AUTUMN LEAVES. Nu știu dacă Berti își aduce aminte momentul, dar așa ne-a fost începutul… Însă colaborarea noastră efectivă a început în anul 2003, atunci când timp de aproape 2 ani am făcut parte din echipa emisiunii TAVERNA la TVR. Eu, împreună cu PLATONIC BAND, eram trupa-gazdă a emisiunii, iar Berti și Mugurel Vrabete erau prezentatori. Tot în acea perioadă, în anul 2004, a luat naștere și duo-ul nostru și iată că anul acesta împlinim 18 ani!!!
Sorana Dascălu: De cât timp cântați la chitară? În timpul concertului susținut la Festivalul Vacanțe Muzicale, am remarcat bucuria și „dragostea” pe care o emanați cântând la chitară. Este un instrument complicat?
Nicu Patoi: La chitară cânt de 39 de ani, dacă e să marcăm momentul în care am început să iau lecții de chitară, dar așa cum am mai spus și mai devreme, relația mea cu chitara și dragostea pentru aceasta începe cu 6 ani înainte, atunci când părinții mi-au făcut cadou prima chitară. Aceasta este la fel ca orice alt instrument… Este ușor dacă îți place cu adevărat, găsești bucurie și satisfacție în studiul instrumentului. Dar, nimic nu e ușor dacă te simți constrâns sau obligat!
Sorana Dascălu: Pot spune că repertoriul pe care l-ați ales în cadrul concertului a fost unul care v-a scos în valoare și „v-a venit mănușă”. Cum ați ales piesele? Îmi puteți descrie pe scurt melodiile sau le puteți atribui fiecăreia câte un sinonim?
Nicu Patoi: Piesele cântate în concertul din cadrul festivalului Vacanțe Muzicale 2022 sunt cele de pe albumul BLUE DROPS, iar lucrul la acest CD s-a întins pe parcursul a 2 ani. Primul an a constat în alegerea repertoriului și analiza fiecărei piese în parte. Probabil am ales vreo 50 de cântece din care am cules doar 11, acestea fiind cele care ne-au plăcut cel mai mult, care ne-au avantajat și ne-au provocat prin tehnicile și maniera de interpretare a fiecăreia.
Da, aș putea atribui fiecărei piese câte un sinonim sau o descriere succintă:
BLUE DROPS – blues tradițional, îmbrăcat în haine funky
SHAME, SHAME, SHAME – The Blues Brothers
HARD WAY – rhumba blues
DIVING DUCK – slide guitar
GOOD NEWS – rockabilly & finger style
LAY DOWN WITH DOGS – funny finger style blues
I LOVE THE LIFE I LIVE – esența pură… simplu și puternic
GOTTA SERVE SOMEBODY – o piesă non-blues transformată în limbajul notelor blue
MOLE IN THE GROUND – o superbă baladă născută prin intersectarea muzicii country, blues și a folclorului irlandez
IF YOU ARE A VIPER – swing a la Louis Armstrong
Sorana Dascălu: Atmosfera creată a fost una specială, prezentă și în serile trecute la festival, dar ceea ce ați reușit să creați împreună a fost „magic”. De ce blues?
Nicu Patoi: BLUES-ul este limbajul primordial în muzica rock și nu numai, aș zice eu! Din blues s-a desprins rock’ n’ roll-ul și apoi ușor, ușor toate formele și sub-formele de rock pe care le știm astăzi. Blues-ul este fundamentul muzicii pop și rock, este ABC-ul oricărui muzician contemporan. Este un limbaj pe cât de simplu, pe atât de complex dacă reușești să-l înțelegi și să-l faci să transmită trăiri și emoții… Îmi place mult, mă regăsesc în tipul acesta de abordare!
Sorana Dascălu: The Beatles – un singur nume, o mare de oameni care cunosc piesele formației și care îi ascultă. Ați invocat muzica lor prin stilul abordat și prin modul în care ați interpretat lucrările. Cum ați început să cântați piese din repertoriul The Beatles? Cum le-ați ales pe cele interpretate în cadrul festivalului?
Nicu Patoi: The Beatles poate fi considerat o etapă, o școală, dacă vreți, pe care orice muzician trebuie s-o parcurgă. Beatles e de la sine înțeles. Nici nu mai știu care este prima piesă pe care am auzit-o cu ei sau care e prima piesă pe care am cântat-o! Piesele The Beatles fac parte din cultura universală, ca și blues-ul. Acum câțiva ani, înainte de albumul BLUE DROPS, ne-am propus și am reușit să realizăm un tribut Beatles. Am ales piesele noastre favorite și am întocmit un repertoriu Beatles pe care l-am cântat prin festivaluri, atât cu formula noastră de DUO, cât și cu proiectul PLATONIC BAND. La Piatra Neamț am cântat un BEST OF din omagiul nostru adus celor de la Beatles!
Sorana Dascălu: A fost o seară memorabilă, cu un public numeros și dornic să asculte blues. Cum v-ați simțit dumneavoastră? Cum vi s-a părut publicul?
Nicu Patoi: Întotdeauna m-am simțit excelent la Piatra Neamț – organizare impecabilă, echipă tehnică prietenoasă și profesionistă, iar publicul întotdeauna cald, primitor și foarte darnic în aplauze. Cred că sunt pentru a treia oară pe scena Vacanțelor Muzicale și, chiar dacă anul acesta vremea nu a ținut cu noi, iar ploaia ne-a obligat să părăsim scena mare și să cântăm în interior, publicul a fost foarte aproape și ne-a răsfățat cu ropote de aplauze!
Sorana Dascălu: În încheiere aș dori să vă mai întreb, ce își dorește Nicu Patoi de la viitor, de la viață?
Nicu Patoi: Dat fiind contextul general, social-politic, dar și cel sanitar, nu-mi doresc decât să fiu sănătos și să pot cânta, să fiu pe scenă, în fața publicului… Nu mi-a fost deloc bine în perioada restricțiilor, atunci când noi, artiștii, am stat pe tușă… Dar să sperăm că nu se va mai ajunge în acel punct! Altfel, sunt plin de idei și am în plan proiecte pe care sper să le expun și la Piatra-Neamt!
.
INTERVIU CU BERTI BARBERA – vocalist și percuționist
Sorana Dascălu: Pentru început, vă rog să îmi faceți o scurtă prezentare a evoluției dumneavoastră, de la începuturile formării muzicale și până în prezent.
Berti Barbera: Totul se datorează unei pasiuni pe care am nutrit-o de mic copil. Am crescut cu muzica în casă, cu oameni care iubeau muzica și îi dădeau un rol foarte important în viața de zi cu zi. Tata era într-un atelier de depanaj radio și casetofoane și tot timpul asculta muzică. Mediul acesta m-a făcut să îmi dezvolt anumite simțuri, mai ales cel ritmic, reacționam la fiecare piesă și încet, încet am devenit un ascultător cu alegeri proprii, cu o colecție ce creștea pe zi ce trece.
Anii copilăriei au avut un impact atât de puternic asupra mea încât acea bucurie a devenit o pasiune pentru întreaga viață. Iubind muzica, mi-am propus să fac în viață ceva cu asta. Dar, este o diferență enormă între a asculta muzica și a iubi muzica, astfel am început să studiez muzica din interior, practicând-o. Nu am studiat la Conservator, am fost un autodidact cu profesori foarte buni, am învățat de la cei pe care îi ascultam. La 18 ani, când am venit în București, am început să fac parte dintr-o trupă, am cântat vocal, la muzicuță și la percuție, după care am încept să realizez și emisiuni radio. Dar eu sunt încă un ascultător, un iubitor de muzică, îmi creez mereu playlist-uri pentru călătoriiile mele lungi. Mi-am propus să studiez din interior și să extrag partea bună din fiecare gen de muzică, iar ulterior să îl aduc în fața dumneavoastră.
Sorana Dascălu: Din discuțiile și privirile cu Nicu Patoi, am dedus că relația dintre voi este una strânsă și apropiată. Cum v-ați cunoscut cu Nicu Patoi? Cum ați început să colaborați cu dumnealui?
Berti Barbera: Înainte să ne cunoaștem auzisem unul de altul. În 1996, Nicu cânta cu PLATONIC, trupa sa din Galați, iar eu cântam cu Florin Ochescu și ne-am întâlnit într-o seară. După aceea, ne-am revăzut la Predeal, apoi peste câțiva ani, la emisiunea Taverna la TVR. Nicu era coordonatorul muzical din emisiune, după care am fost angajați la diferite evenimente private. La unul dintre acestea, colegii nu au putut veni, așa că noi am încercat să suplinim ceea ce se cânta în număr de 5 în 2 persoane, așa că am ajuns să cântăm împreună. Noi nici nu avem nevoie să repetăm împreună foarte des, ne înțelegem foarte bine în plan artistic, ceea ce explică și comunicarea noastră. Pe scenă se vede relația noastră, cum ne ascultăm și cum colaborăm, deci există o comunicare largă, pe mai multe niveluri. Eu cu Nicu am dezvoltat o legătură extraordinară și dorim să o ducem mai departe. Căutăm să venim cu ceva unic, cu ceva deosebit și eu cred că duetul nostru este marcat de unicitate, are emblema lui și dorim să îl păstrăm așa.
Sorana Dascălu: De cât timp cântați vocal? Dar la percuție? Aveți o tehnică vocală foarte interesantă și diferită! Cum ați reușit să vă dezvoltați pe plan vocal? În timpul concertului susținut în cadrul Festivalului Vacanțe Muzicale, am remarcat bucuria și „dragostea” pe care o emanați cântând. Cum este să fii și percuționist și interpret vocal?
Berti Barbera: Ceea ce e ușor nu îți poate aduce satisfacție consistentă și sens. Îmi place mult să cânt cu vocea și la percuție în același timp, sunt două părți importante pentru mine. Am proiecte la care mă concentrez doar pe un element, fie percuție, fie voce, dar aceasta este o provocare. Eu sunt un muzician intuitiv; tehnica vocală am învățat-o ca la carte, dar am studiat emisia mai multor stiluri de a cânta, în diferite genuri, de la canto clasic, la muzica asiaticilor și ameridienilor. Sunt atras de blues și jazz, care mizează pe trăire, pe transpunerea sentimentelor în fiecare piesă, unde creezi o legătură cu publicul fără să fii atent doar la tehnică.
Pentru artiști există pasiune și dedicare în fiecare proiect! Este o bucurie să faci artă, un privilegiu să faci ceea ce îți place! Nici un muzician nu are voie să se plângă, acesta nu este un sacrificiu, încerci să alegi partea bună din toate. Pentru a face acest lucru la un nivel cât mai înalt, trebuie să faci sacrificii, iar rezultatele sunt pe măsură, nu trebuie să ai teamă de eșec. Nu poți fi satisfăcut dacă trăiești cu teama că vei greși. Putem distinge arta în cea mai frumoasă profunzime a ei, trebuie să ai o tehnică vocală corectă, după care faci ceea ce îți place. Am 30 de ani de activitate muzicală, din momentul în care m-am gândit că pot face acest lucru profesionist, în timp ce studiam la Facultatea de Teatru. La percuție cânt de aproximativ 20 de ani. Muzicuța e singurul instrument melodic la care cânt, restul sunt instrumente ritmice. De 30 de ani cred că am ales ceea ce îmi trebuie ca să am viața pe care să vreau să o trăiesc.
Sorana Dascălu: Repertoriul pe care l-ați ales în cadrul concertului a fost unul care v-a pus în valoare și „v-a venit mănușă”. Cum ați ales piesele?
Berti Barbera: Piesele au fost alese în timp, se regăsesc și pe albumul Blue Drops. Le-am selectat astfel încât fiecare să solicite studiu, cercetare, audiție. Noi suntem pasionați de această muzică. Tot ceea ce fac este un omagiu adus blues-ului. Nu am folosit ritmica convențională, dar am adaptat-o în stil, cu multă atenție la detalii și tehnici. Am venit pe scenă cu ceea ce am găsit, nu cu ceea ce căutăm, pe scenă oferi ceea ce ai descoperit în momentele de studiu.
Sorana Dascălu: Atmosfera creată a fost una specială, prezentă și în serile trecute la festival, dar ceea ce ați reușit să creați împreună a fost „magic”. De ce blues?
Berti Barbera: Acest eveniment este un exemplu rar întâlnit în România, prin felul în care sunt concepute piesele. Relația mea cu Nicu creează acest flux constant prin energia care merge la public și se întoarce. Blues-ul este o formă mai liberă, care pune accent pe emoție și o transmite publicului, generând o conexiune cât se poate de naturală. Din blues s-au născut multe alte genuri, iar care oferă posibilitatea de a te exprima liber și sincer. Un repertoriu bine ales și un lucru făcut cu bucurie sunt simțite de public la fiecare concert.
Sorana Dascălu: The Beatles – un singur nume o mare de oameni care le cunosc piesele și care îi ascultă. Ați inovat muzica lor prin stilul pe care l-ați abordan și prin modul în care ați interpretat piesele. Cum ați început să cântați The Beatles? De ce piesele pe care le-ați interpretat în cadrul festivalului?
Berti Barbera: Beatles îți oferă multe piese frumoase, ei au schimbat muzica, au adus ceva aparte care atrage și în prezent ascultătorii. Sunt mulți artiști care cântă Beatles, pentru că muzica lor este fascinantă și pentru interpretare, și pentru audiere. A reproduce mecanic piesele lor mi se pare o pierdere de vreme sau un exercițiu bun, dar nu cu public. În fața spectatorilor trebuie să fii tu, să aduci varianta ta de interpretare. Repertoriul Beatles este un exercițiu de subtilitate, de profunzime și de identitate muzicală, piesele lor sunt atât de cunoscute încât poate fi realmente greu să vii cu ceva personal. Nu am ales cele mai cunoscute piese, prefer compozițiile realizate la maturitate, când au început să stăpânească mai bine orchestrația și tehnica instrumentelor. Alegem piesele care nu sunt exprem de cunoscute, venim cu elemente familiare și oferim publicului o muzică valoroasă, ce merită ascultată și reinterpretată.
Sorana Dascălu: A fost o seară memorabilă, cu un public numeros și dornic să asculte blues. Cum v-ați simțit dumneavoastră? Cum vi s-a părut publicul?
Berti Barbera: Atmosfera a fost foarte plăcută, compromisul pe care ne-a obligat ploaia să îl facem a fost unul foarte bine gândit. Publicul a fost minunat, dornic să vadă ceva bun și ne-a primit cu brațele deschise. Când vedem că publicul primește ce oferim cu emoție și bucurie, ne simțim motivați și doritori să revenim.
Sorana Dascălu: În încheiere aș dori să vă mai întreb, ce își dorește Berti Barbera de la viitor, de la viață?
Berti Barbera: Sănătate, că în rest am atâtea lucruri de realizat și atâtea idei încât tot ce îmi doresc este sănătatea, pentru a putea realiza ceea ce mi-am propus. Să ascult muzică, să cânt, să călătoresc. Urmează să lansez un album de ziua mea, la împlinirea celor 50 de ani! Acest concert a fost transformat într-un CD, apoi va urma un turneu, câteva călătorii pentru concerte în alte țări, dar înainte de toate îmi doresc sănătate pentru că lista este mare și bogată.
Sorana Dascălu, Master anul II, Muzicologie
