17 octombrie 2021
Ce poate aduce o „simplă” dimineață de duminică? Ei bine, neașteptat de multă bucurie, suflu de viață, frumusețe prin muzică! Am avut minunata oportunitate și onoarea de a prezenta Recitalul instrumental din cadrul Festivalului Muzicii Românești ajuns la ediția a XXIII-a: Brîndușa Tudor, pian; Carla-Maria Stoleru, flaut. O ocazie minunată, în primul rând fiindcă că muzica noastră se cântă, ceea ce înseamnă că într-o anumită măsură, reușim să valorificăm arta autohtonă. În al doilea rând, pentru că avem nu doar compozitori importanți, ci și interpreți foarte buni, aspect ce a fost dovedit cu prisosință azi, în a patra zi de festival. Mă bucur – și sunt sigură că îmi este împărtășită încântarea – că, în ciuda condițiilor sanitare restrictive din ultimul an, iată că acest festival are loc! Vizualizând beneficiile prezente și viitoare pe care ni le oferă un eveniment de o asemenea anvergură, transmitem alese mulțumiri colectivului de organizare pentru turul de forțe desfășurat.
Din păcate, poate tocmai fiincă evenimentul a avut loc duminica, publicul s-a lăsat așteptat, iar sala „Eduard Caudella” a fost de această dată mult prea încăpătoare. Totuși, recitalul a avut loc într-o atmosferă intimă. Noi, cei din sală am simțit suflul, încordarea și relaxarea, trecerea de la o stare la alta, am absorbit emoția și am plecat acasă mai bogați afectiv. Să nu uităm nici de tramvaiele care, trecând pe strada Cuza-Vodă, au „completat” pe alocuri discursul muzical cu efectul lor infrasonor.
În programul matineului s-au întrepătruns stilurile a șapte compozitori români, conturând un tablou al direcțiilor de modernizare manifestate începând cu secolul al XX-lea și continuând până în prezent: Achim Stoia, Tiberiu Olah, Viorel Munteanu, Doina Rotaru, Violeta Dinescu, Carmen Cârneci și Dan Dediu. Piesele alese din repertoriul de pian și cel de flaut au fost interpretate la pian de Brîndușa Tudor (conf.univ. dr.), iar la flaut de Carla Maria Stoleru (drd.).
Pianista Brîndușa Tudor este conferențiar universitar doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” la disciplinele Pian general și Acompaniament canto. De-a lungul anilor a desfășurat o bogată activitate didactică și interpretativă în țară și străinătate, atât în genurile camerale, cât și în cele scenice. Recitalurile suținute, în care a acoperit întreaga plajă stilistică, au avut loc în instituțiile de cultură din țară, dar și din Italia sau Republica Moldova. Pe scenele diferitelor filarmonici din țară și din străinătate, pianista a colaborat cu dirijori de renume precum Emanuel Elenescu, George Vintilă, Ludovic Bács, Radu Postăvaru, Atsushi Nukii (Japonia), Reiner Möckel (Germania) sau Michele Santorsola (Italia). A susținut concerte și cu formația corală Gavriil Musicescu a Filarmonicii de Stat „Moldova” Iași alături de dirijorii Doru Morariu, Voicu Enăchescu și Silvia Secrieriu. A participat la emisiuni radiofonice și de televiziune în colaborare cu TVR3, TVR Iaşi, Radio România Cultural, TV Wangen, TV și Radio Leutkirch (Germania) și altele. A realizat și înregistrări pentru Radio Iaşi (Musica ricercata de György Ligeti, Meditaţii la Enescu de Vasile Spătărelu) şi Radio Leutkirch – Germania (Concertul în Mi bemol major KV 271 pentru pian şi orchestră de W. A. Mozart). Pianista este laureată a mai multor concursuri naționale de interpretare pianistică și a participat la cursuri de măiestrie interpretativă conduse de muzicieni importanți precum Andrei Gavrilov, Andreas Henkel sau Pascal Solomon. În anul 2011 Brîndușa Tudor a obținut titlul de Doctor în muzică la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, susținând teza cu tema Sonatele pentru pian de Franz Schubert. Continuitate și înnoire.
Lucrarea pe care a interpretat-o pianista este Introducere și Passacaille de Achim Stoia, compusă în 1936, ani de tinerețe. Miniatura este o expresie sugestivă a concepției de secol XX prin libertatea de gândire și reinterpretare, prin alăturarea unor tendințe aparent incompatibile. Stilul practicat de compozitor este încă în faza de dezvoltare, astfel că se pot distinge anumite puseuri de influență. Introducerea, din puct de vedere al armoniei și scriiturii, trimite la atmosfera romantică. Odată cu passacaille, așa cum indică și titlul, ne întoarcem la atmosfera barocă, respectiv la scriitura contrapunctică. Tema cu variațiuni din această secțiune secundă face posibilă retranziția finală către stilul inițial.
A doua secțiune a recitalului a fost dedicată repertoriului pentru flaut solo. Instrumentista Carla-Maria Stoleru a început studiul flautului în Iași, continuând la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa prof. univ. dr. habil. Ion Bogdan Ștefănescu. Sub aceeași îndrumare realizează în prezent studiile doctorale. În evoluția profesională un important rol l-a jucat perioada petrecută la Universitatea de Muzică din Graz – Austria, la clasa prof. Erwin Klambauer. Pe parcursul anilor un rol important în perfecționarea tehnicii instrumentale l-a avut participarea la masterclass-uri de flaut susținute de mentori din țară și străinătate: Matei Ioachimescu, Matthias Ziegler, Venzislav Kandev, Dietrich Flurry, Barbara Gisler-Haase sau Eric Lamb. În afară de activitatea didactică, în calitate de interpret a urcat pe scene importante precum cele de la Ateneul Român, muzeul „George Enescu” sau Palatul Cotroceni. Ca parte a Orchestrei Române de Tineret a participat la festivaluri de talie internațională precum „Young Euro Classics” Berlin sau Festivalul „George Enescu”. De asemenea, este membră a ansamblurilor devotioModerna și Bucharest Flute Quartet. Este colaborator permanent al Filarmonicii „George Enescu” din București, al „Cameratei Regale” dar și membră a orchestrei „Virtuozii” București, dirijată de maestrul Horia Andreescu.
Interpreta a selectat câteva partituri contemporane, reprezentative pentru atitudinea înnoitoare a secolului. Ne-a întâmpinat cu piesa „…qui rêve Giacometti” de Carmen Cârneci. Compozitoarea și-a format tehnica prin studiul inițial la București – cu Dan Constantinescu, Ștefan Niculescu și Aurel Stroe, iar ulterior în Stuttgart. În anii 1992-1995 a compus opera de cameră Giacometti, inspirată fiind pe de o parte de personalitatea sculptorului și pictorului elvețian Alberto Giacometti și, pe de altă parte, de sculptura acestuia, Femme couchée qui rêve. Piesa pe care am ascultat-o este una dintre miniaturile camerale pe care compozitoarea le reunește descriptiv prin sintagma „coadă-de-cometă”, deoarece își trag seva din materialul operei amintite.
A doua piesă prezentată în această secțiune este Sonata pentru flaut solo de Tiberiu Olah, compusă în 1978. Concepția abstractă a piesei nu exclude valorificarea elementelor de tradiție orală, precum scriitura eterofonică sau ritmica parlando-rubato. Lucrarea stă sub semnul contrastului: consonanță sau disonanță, sunet sau liniște, note lungi sau scurte, expresie statică sau dinamică. Instrumentul este exploatat pentru obținerea efectelor intonaționale, timbrale și ritmice. Bogăția discursului sonor este obținută prin diverse tehnici instrumentale: sunete eoliene, frulatto sau multifonice în registrul acut, percuție de clape, slap-uri și intervenții vocale.
O altă lucrare pe care ne-a oferit-o interpreta aparține compozitorului ieșean Viorel Munteanu. Estratto, compusă în 2009, face parte dintr-un ciclu de lucrări prin care compozitorul îl omagiază pe poetul român emblematic Lucian Blaga. Partitura păstrează atmosfera spațiului sonor din concertul pentru flaut. Tot din perioada contemporană am ascultat Naufragi op. 96 pentru flaut solo, piesă compusă de Dan Dediu în 2002. Dincolo de caracterul virtuoz evident, paradoxul la nivel semantico-sonor este creat prin contrastul dintre timbrul diafan al instrumentului și traiectoria intonațională frântă.
În concepția acestui eveniment interpreta a avut în vedere aspectul diversității, ce reiese nu doar din repertoriul abordat, ci și din prezența diferitelor instrumente. De pildă, lucrarea Circuit de Violeta Dinescu a fost cântată cu flaut piccolo, iar ultima piesă, Grădini Japoneze de Doina Rotaru, cu flaut bas. Astfel, în recuzita instrumentistei am avut bucuria de a vedea patru tipuri de flaut: flaut piccolo, flaut în do, flaut alto și flaut bas.
Recitalul instrumental pe care am avut ocazia de a-l asculta a fost într-adevăr unul inspirat, alcătuit din piese alese cu grijă și interpretate cu măiestrie de pianista Brîndușa Tudor și flautista drd. Carla-Maria Stoleru. Această zi de 17 octombrie 2021 a dovedit încă o dată că suntem privilegiați să avem la Iași o manifestare artistică precum Festivalul Muzicii Românești, care timp de 23 de ani a constituit un imbold pentru interpreți și muzicologi, o delectare pentru public și o ocazie extraordinară de a scrie istorie.
Ligia Fărcășel (cercetător UNAGE)
