Miercuri, 11 Mai, ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Roman, a avut loc Concertul de Percuție susținut de studenții Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, extensia Piatra Neamț, în colaborare cu elevii Liceului de Arte „Victor Brauner” din același oraș și ai Colegiului de Arte „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

În cadrul concertului au interpretat doi studenți (Matei Bolea, Cristian Fundătură), îndrumați și însoțiți de lect. univ. dr. Alexandru Veleșcu, doi elevi din cadrul Liceului de Arte din Piatra Neamț (Mattia Bax, Radu Colnea) și patru elevi ai Colegiului de Arte din Suceava (Iris Costan, Iustin Cosovan, Rareș Catargiu, Denisa Cristinaru), alături de prof. Lucian Georgel Rusu.

Repertoriul prezentat a fost divers și captivant, urmărindu-se interacțiunea cu publicul, care a devenit astfel implicat în spectacol. Impactul evenimentului asupra auditorilor a evidențiat un adevărat succes, fiind o delectare pentru publicul prezent în sală.

În introducere, a fost interpretat un moment complex, în care au fost implicate un număr mare de instrumente de percuție (membranofone și idiofone), care au sugerat diferite aspecte ale naturii, având ca scop crearea unei stări lăuntrice de meditație și relaxare.

Scherzo-ul, a doua piesă din cadrul concertului, a avut o culoare sonoră aparte, contrastantă față de introducere, având un ritm pregnant de marș. La interpretarea acestei lucrări a participat un număr mai mare de instrumentiști, printre care și numeroase percuționiste.

A urmat un dans, ce a transmis veselie, o stare de bucurie lăuntrică, având și anumite secțiuni de meditație și contemplare asupra vieții. Au fost valorificate instrumente de percuție care aveau potențialul de a transpune ascultătorii într-un alt univers, așa cum am observat în Dansul Ploii din finalul lucrării.

Suita pentru marimbă și ansamblu de percuție reprezintă o lucrare complexă, formată din trei secțiuni: Partea I – într-un stil vioi, rapid, plin de energie, conferit de prezența unui ritm dinamic și divers; Partea a II-a – cea mediană, lentă, melancolică, suavă, plină de mister, cu un ritm mai așezat față de cel preponderent în prima parte; Partea a III-a – a fost într-un stil ludic, vioi, ce includea pe lângă marimbă și celelalte instrumente de percuție, anumite părți vocale susținute de interpreți, foarte bine înglobate în ansamblul instrumental. Suita a avut o formă tripartită de tipul repede-lent-repede, într-un stil tradițional, fiind ușor de audiat și reușind să mențină atenția publicului asupra reprezentației scenice pe tot parcursul lucrării.

A urmat Dama Dance, lucrare ce debutează cu o introducere lentă, urmată de o amplă secțiune dansantă, cu o linie melodică ușor de recunoscut, aceasta fiind valorificată în desenele de animație ale copilăriei, cum ar fi Tom și Jerry și Scooby Doo.

Libertango, una din cele mai cunoscute piese instrumentale, cu numeroase aranjamente destinate tuturor categoriilor de instrumente, atât de coarde, cât și de suflat. Există și prelucrări pentru ansambluri de percuție, așa cum a fost versiunea audiată în cadrul concertului, în care am observat o armonizare inedită și o dispunere timbrală neașteptată a acestei frumoase lucrări muzicale. Fiind destinată undei familii întregi de instrumente de percuție, această variantă de Libertango explorează potențialul timbral al ansamblului și marea diversitate tipologică a sonorității acestora, evidențiind capacitatea de a aborda un repertoriu amplu și divers.

În continuare, am audiat o lucrare bazată pe o melodie cunoscută de publicul larg, sub denumirea de Spain, interpretată în original de Chick Corea. Publicul s-a integrat în interpretarea lucrării prin acompanierea ansamblului cu bătăi din palme pe anumite ritmuri. Am fost plăcut impresionată de buna dispoziție transmisă de interpreți și bucuria ascultătorilor, reeditând astfel tradiția interpretativă din cadrul concertelor susținute de celebrul muzician american.

Ultima lucrare inclusă în programul serii a fost Amorada, în stil jazz-istic american, adaptată instrumentelor de percuție și interpretată de toți studenții și elevii din cele trei centre de învățământ. La final, publicul a fost în extaz, iar interpreții au revenit pe scenă cu un bis.

Programul concertului a avut în vedere includerea unor lucrări diverse, accesibile deopotrivă unui public avizat și iubitorilor de muzică în general. Din păcate, lipsa de promovare a acestui concert s-a observat prin prezența unui număr restrâns de spectatori. Concertul a fost transmis și online live, dar și pe televiziunile locale.

Concertul de percuție a avut ca scop promovarea, aprecierea instrumentelor de percuție și cultivarea publicului în acest domeniu artistic. După cum afirma Alexandru Veleșcu: „Și instrumentele de percuție pot crea muzică!”

Sorana Dascălu, Master anul I, Muzicologie