MARIUS VLAD BUDOIU
TENOR
Sub consideraţia de a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu cuprinzând roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (mai mult de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit.
A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, și a studiat cântul cu tatăl domniei sale, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu.
Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu lucrarea “Simfonia a IX-a” de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (i de G. Puccini) şi Alfredo (La Traviata de G. Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de W. A Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996.
Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, a fost solicitat pe toate scenele lirice şi de filarmonică din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franța, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveția, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia și Japonia.
Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări ale lui Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) și creaţii mozartiene – rolurile Tamino (Die Zauberflote), Don Ottavio (Don Giovanni) şi Idomeneo (Idomeneo) – la lucrări ale secolului XX, compozitori ca Benjamin Britten (War Requiem, Serenade, Les Illuminations) şi Arthur Honegger (Le Roi David) și producţii ale unor autori moderni: Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Râpă. Repertoriul său de tenor liric a inclus câțiva ani cu succes roluri preum Lenski (Evgheni Oneghin), Rodolfo (La Bohme), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus), Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust). Cu timpul, vocea sa a evoluat spre repertoriul spint, el abordând roluri ca Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore).
În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan și Isolda). Anul 2013 îl găsește pe tenorul Marius Vlad Budoiu în plin avânt profesional, el apărând sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano și la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Între colaboratorii de renume ai tenorului enumerăm pe Rafael Frühbeck de Burgos, Peter Ruzicka, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu operele din București, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon și multe altele.
Deţinând titlul de Doctor în Muzică, Marius Vlad Budoiu desfăşoară de 18 ani o bogată activitate pedagogică la Academia de Muzică din Cluj. Printre artiştii formaţi sub îndrumarea domniei sale fac parte nume de rezonanţă în arta lirică precum George Petean – unul dintre cei mai mari baritoni al lumii, tenorul Ștefan Pop, și mulți alți artişti cu remarcabile cariere naţionale şi internaţionale.
Tenorul Marius Vlad Budoiu este distins cu Premiul Revistei VIP pentru Cel mai bun solist de operă al anului 2010 şi Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România.
HOREA HAPLEA
PIANIST
Pianistul Horea Haplea a studiat la Alba Iulia cu doamna Cristina Munteanu și la Liceul de Muzică “Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca la clasa doamnei profesoare Gerda Türk. În 2004 a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare, specializarea Pian la clasa profesorilor Daniel Goiţi și Cipriana Gavrișiu şi Facultatea Teoretică, specializarea Dirijat vocal-simfonic la clasa profesorului Florentin Mihăescu. În 2006 a absolvit masteratul de interpretare pian la clasa profesorilor Daniel Goiţi și Adriana Bera. O serie de personalități muzicale l-au îndrumat în diferite specialități, precum Ferdinand Weiss (citire de partituri, analiză interpretativă comparată), Tudor Jarda (armonie) sau Peter Szegö (contrapunct, compoziţie).
Horea Haplea a fost premiat la concursuri naționale și internaționale de interpretare, iar activitatea sa artistică include un număr impresionant de apariţii în recitaluri, concerte şi ca solist cu orchestră. A concertat cu orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut recitaluri de pian şi recitaluri camerale în țară în Stagiuni ale Filarmonicilor, recitaluri la Ateneul Român din București, etc. El are o bogată activitate și în străinătate: recital de muzică clasică pentru oboi şi pian la Jegenstorf-Berna, Elveţia, a susținut un recital în cadrul programului Concerts d’été au musée cu Sonate pentru pian şi vioară de Brahms, nr.1 şi Prokofiev, nr.2 -, Musée International de la Croix–Rouge et du Croissant-Rouge, Geneva și mai multe recitaluri de muzică românească cu formaţia camerală a Cursurilor de vară Cabbiolo (Elveţia) organizate de Fundaţia Humanita Art Center din Elveţia şi CNCSIS. Este prezent în festivaluri muzicale, precum Zilele Muzicii Româneşti, Toamna muzicală clujeană, etc., iar ca partener de lied a colaborat cu mai mulți solişti vocali. În 2007 a înregistrat un CD audio, Muzică preclasică pentru soprană, trompetă şi orgă, formaţia “Consort”, editat de Societatea de Concerte – Bistriţa.
În 2012, Horea Haplea a obținut titlul de doctor în muzică cu teza Aspecte ale stilisticii interpretative în Concertele pentru pian de Ludwig van Beethoven, avându-l îndrumător pe prof. univ. dr. Adrian Pop. În prezent este lector dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (disciplinele acompaniament canto și acompaniament lied-oratoriu) în cadrul Departamentului de Canto şi Artă Scenică.